Descriere: Chimisti celebri
Dealungul secolelor s-au remarcat prin excelentele sale aduse chimiei oamenii cu o imortanta majora pentru descoperirile aduse azi chimiei. Descoperirile acestor chimisti au reprezentat piatra de etmelie a stiintei de astazi.
In secolul al XVII-lea, omul de stiinta ROBERT BOYLE a adoptat tehnica de experimentare atenta a lui Galileo si a folosit-o pentru investigarea sistemata a chimiei.
Robert Boyle a fost al saptelea baiat si al 14-lea copil ala contelui de Cork, nascut la castelul Lismore, in Irlanda, la 25 ianuarie 1627. A fost un copil-minune, invatand inca de la o varsta foarte frageda limba latina si franceza,si a fost trimis la Colegiul Eton la numai 8 ani. La numai 11 ani a intereprins multe calatorii in strainatat ealaturi de un tutore francez, iar in anul1641 se afla in Florenta pentru a studia scrierile lui Galileo. S-a intors in Angla in anul1644 si a hotarat sa se dedice cercetarilor stiintifice, alaturandu-se unui grup de oameni cu aceleasi aspiratii si idealuri numit “Colegiul Invizibil”. Mai tarziu este recunoscut si legalizat de Carol al II-lea sub numele de Societatea Regala din Londra pentru Imbunatatirea Cunostiindelor naturale. In anul 1654, Boyle s-a mutat in Oxford pentru ca acolo se tineau cele mai multe sedinte de la Colegiu, acolo l-a cunoscut pe Robert Hooke(1635-1703) care era student la Oxford.
Boyle afla de experimental lui Otto von Guricke (1602-1686, Germania) si cu ajutorul lui Hooke(care era un mecanic ingenios), construieste unun model imbunatatit al pompei de aer si se apuca de masuratea aerului. El a sugerat ca greuatatea corpurilor se modifica in functie de portanta atmosferei- comparand straturile nferioare ale atmosferei cu arcuri mici care sunt comprimate de greutatea straturilor de aer de deasupra lor. In anul 1660 Boyle isi publica descoperirile despre proprietatiile aerului sub titlul “Noi experimente fizico-mecanice privind arcul aerului si efectele sale”. Boyle a emis pentru prima data o lege numita “Legea lui Boyle” conform careia volumul unui gaz variaza invers proportional cu presiunea, la o temperature constanta:
|
