Aurul si moneda

Capitolul1 Mitul aurului Cuprul, bronzul apoi fierul au fost si vor fi metale utile: din ele se puteau face unelte si arme, cu ajutorul carora omul putea sa munceasca si sa se apere, cu alte cuvinte sa traiasca. Aurul, in principiu, nu servea la nimic. In stare pura era prea moale pentru a construi din el instrumente de lupta. Singura sa calitate subiectiva era frumusetea. Stralucirea, inalterabilitatea, maleabilitatea si divizibilitatea au conferit noblete aurului, atragând astfel atentia omului din cele mai vechi timpuri si secole de-a rândul a adunat in sclipirea sa visele omenirii. Insusi numele sau- “aurum”- de provenienta latina, de unde si simbolul “Au” recunoscut in toata lumea, era asociat zeitei Aurora, la romani zeita diminetilor insorite. Cu numele nascut din mitologie, aurul si-a creat apoi propria sa mitologie. Omul preistoric a fost atras de stralucirea grauntelor de aur existente in terenurile aluvionare sau in roca dura a muntilor, ca aur nativ pur sau alaturi de cupru, fier meteoritic si argint, atractie ce va subjuga omul secole mai târziu. De la aceasta admiratie omul preistoric trece treptat la utilizarea metalului galben pentru confectionarea obiectelor de podoaba, in paleolitic, iar in mormintele din neolitic se descopera primele obiecte de aur lucrate. Trecând de la lumea antica la cele doua milenii ale erei noastre trebuie spus ca aurul a continuat sa se bucure de prestigiu si onoruri. In Evul Mediu, adoratia pentru aur s-a contopit in mare masura cu adoratia pentru obiectele de cult religios. Dar o noua dimensiune a mitului aurului s-a nascut in epoca moderna, odata cu dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste, când paralel cu atotputernicia banului s-a instaurat atotputernicia aurului. Punctul de demarare l-a constituit descoperirea Lumii Noi. Setea de imbogatire, de aventura, de acumulare a metalelor cu puteri miraculoase, motive religioase, imping pe europeni tot mai mult la organizarea de expeditii in directii noi sau necunoscute ale lumii. Secolele XIV-XVI cunosc o adevarata explozie in ceea ce priveste expansiunea europeana. Aceste cuceriri si expeditii arunca in Europa o cantitate tot mai mare de aur si argint. Este perioada devizei:” aur sub toate formele, aur, aur… cu orice pret, chiar cu pretul mortii”. Goana dupa aur nu a reprezentat altceva decât setea de imbogatire. Puterea banilor creste odata cu extinderea circulatiei marfurilor; expansiunea relatiilor capitaliste bazate pe schimbul de marfuri a insemnat, deci, sporirea continua a acestei puteri.