Imaginea satului şi a ţăranului la Ion Creangă şi Liviu Rebreanu

Categorie: Romana | Autor: Ciorna.com | Dimensiune: 55 KB | Descărcări: 1485
Descriere:

Satul si taranul au constituit o permanenta sursa de inspiratie pentru scriitorii nostri care au creat in operele lor tipuri umane de o deosebita autenticitate si vigoare pornind de la realitati apartinand unor epoci si zone geografice diferite. Marele povestitor Ion Creanga realizeaza in “Amintiri din copilarie” fresca satului moldovean din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Lumea satului apare in toata complexitatea ei cu aspecte si figuri tipice, munca, petreceri si obiceiuri. In monografia sa “I. Creanga. Viata si Opera” G. Calinescu afirma (ca si Maiorescu, G. Ibraileanu, J. Boutiere s.a.) ca marele nostru povestitor este “poporul român insusi, surprins intr-un moment de geniala expansiune”. G. Ibraileanu vede in creatorul lui “Harap - Alb” un “Homer al nostru”, fiindca in “Creanga traiesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului” (“Scriitori romani si straini”). N. Manolescu este primul critic care ii atribuie povestitorului o gandire originara asupra vietii, scotandu-l astfel din categoria scriitorilor populari, teorie ce a fost dezvoltata de G. Muntenu (“Introducere in opera lui I. Creanga”). Temele centrale ale operelor lui Ioan Slavici sunt dragostea si munca, cei doi piloni care sustin existenta umana si in functie de care sunt delimitate psihologic personajele. Fericirea se realizeaza luptand pentru implinirea dragostei, asa cum fac Sanda (“Scormon”), Ileana (“La crucea din sat”), Marta (“Gura satului”), sau renuntand cu demnitate daca iubitul nu se dovedeste a fi capabil de aceleasi sentimente asa cum procedeaza Simina (“Padureanca”). Cand nu e aparata puritatea dragostei sau cand e sacrificata demnitatea umana, decurg consecinte tragice. Spre deosebire de Ion Creanga, Mihail Sadoveanu care marturisea adesea ca “taranul roman a fost principalul meu erou” are o alta viziune asupra satului moldovean. Prin scenele din viata taranimii, Sadoveanu lumineaza o ampla drama umana. Taranul lui Sadoveanu se retrage din fata asezarilor civilizate, intr-o izolare naturala, protejata de pustietatea baltilor sau de salbaticia codrului.


Descarcă referatul Spune unui prieten Alte referate din această categorie
Acordă o notă acestui referat:4.45
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Nota 6 Nota 7 Nota 8 Nota 9 Nota 10
Referate relevante:
Ioan Slavici - Moara cu noroc (prezentare generala 2)

Ioan Slavici - Moara cu noroc (prezentare generala 2)


Liviu Rebreanu - Ion (imaginea satului)

Liviu Rebreanu - Ion (imaginea satului)


Mihai Eminescu - O ramai (comentariu)

Mihai Eminescu - O ramai (comentariu)


Stefan cel Mare in literatura romana

Stefan cel Mare in literatura romana


Vasile Alecsandri - Iarna (comentariu 3)

Vasile Alecsandri - Iarna (comentariu 3)