Descriere: Tema drumului
Considerat de G.Ibrăileanu o „epopee a poporului român” ,”Povestea lui Harap-Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă,o plăsmuire artistică a realităţii cu multiple valenţe psihologice,etice şi estetice,o sinteză a spiritualităţii româneşti ce cuprinde o întreagă filozofie asupra vieţii,un mic roman de aventuri cu un subiect fabulos în care sunt valorificate teme şi motive de circulaţie universală.
Titlul neobişnuit al basmului este un oximorom.Cuvântul „Harap” înseamnă slugă,rob,iar cuvântul „alb” sugerează un suflet în care încă nu s-au scris semnele sarcedotale ale iniţierii.
Conform opiniei lui Vasile Lovinescu,alăturarea negrului (Harap) cu albul ar însemna unirea celor două principii Yng şi Yang.Fiu al Craiului şi nepot al lui Verde Împărat,Harap-Alb este ales de soartă să îi reunească pe fraţi aşa cum două jumătăţi ale cercului formează întregul.
În „Povestea lui Harap-Alb” Ion Creangă tratează fabulosul în mod realist,basmul fiind caracterizat prin „originala alăturare a miraculosului cu cea mai specifică realitate” (G.Călinescu).
Subiectul se bazează pe universala luptă dintre bine şi rău,pe antiteza dintre aceste două forţe simbol,ce se menţine însă în sfera normalităţii existenţei.
Până la un punct „Povestea lui Harap-Alb” respectă tiparul narativ al basmului popular.În realitate el este un veritabil basm cult,având un font de roman.
Doi fraţi,Verde Împărat şi Craiul trăiesc de multă vreme la două capete ale lumii fără să se mai vadă.După opinia lui Vasile Lovinescu cei doi fraţi reprezintă în plan mitologic două principii subordonate unul altuia ce guvernează „o vastă lume primitivă,căzută în haos.”
Verde Împărat,ajungând la bătrâneţe fără a avea descendenţi în linie masculină îi scrie fratelui său,Craiul,cerându-i unul dintre feciori ca urmaş la tron: „Amu cică împăratul acela , aproape de bătrâneţe,căzând la zăcare , a scris carte frăţine-său Craiului ,să-i trimită grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoţi,ca să-l lase împărat în locul său după moartea sa.”.Împăratul cere cel mai vrednic nepot,deoarece conducerea unei împărăţii presupune pricepere, abilitate,înţelepciune, tenacitate,iscusinţă,echilibru,armonie,iubire de adevăr,calităţi ale unui erou exemplar puternic umanizat şi nu ale unui războinic.Conceptul de vitejie , cel mai important concept din basmele populare,apare aici ca un concept fără substanţă.Vitejia e înlocuită cu destoinicia,cu vrednicia.
|
