Descriere: Balada popularã “Monastirea Argeşului” contureazã unul dintre cele patru mituri, mitul “jertfei pentru creaţie”. Aceste patru mituri se întâlnesc la toate popoarele balcanice, unde creaţiile lor asemãnãtoare cu ale noastre.
Balada este o specie a genului epic, în versuri, în care este reprezentatã o legendã, o întânplare.
Balada cultã “Monastirea Argeşului, doreşte sã prezinte întemeierea şi construcţia manastirii. Personajele baladei, sunt Manea (meşterul Manole) care se aflã în conflict cu el însuşi.
În aceasã baladã este prezentat conflictul dintre Manea şi Meşterul Manole, personajul principal.
Un alt personaj este Ana, soţia lui Manea, care devine un obiect pentru ridicarea monastirii.
Un alt personaj care apare la început, este Negru Vodã, un personaj care diabolic, întunecat, care reiese din numele acestuia “negru”., care cautã perfecţiunea.
În expoziţiune, Manea este prezentatca un mare meşter, fiind ales, împreunã cu alţi calf şi zidari, sã construieascã o monastire perfectã.
În baladã sunt prezentate mai multe motive :
--motivul creaţiei
--motivul surpãrii zidului
--motivul jertfei pentru creaţie
--motivul creãrii
--motivul fântânii cu apa sãrata.
Zidarii mai sunt prezentaţi, încercând sã ridice o monastire, dar aceatsa mereu surpându-se. Negru Vodã îi ameninţã, cã dacã nu-I construiesc o monastire, ei cor murii în cele mai oribile moduri, iar dacã o vor construi, vor primii cele mai frumoase şi preţioase lucruri din lume.
Meşterii obosiţi se culcã. Manea are un vis, prin care I se spune cã dacã nu zideşte prima surioarã care vine dimineaţa. Monastirile vor continua sã se dãrâme. În aceastã parte a baladei apare invocaţia.
|
