Vechimea in munca

Vechimea in munca in sensul de stagiu general in activitate constituie un izvor de importante drepturi pentru fiecare persoana incadrata in munca. Dreptul la pensie e principala forma a asigurari materiale in caz de validitate, batranete sau pierderea sustinatorului. Acest drept este conditionat in primul rand de vechimea in munca. Durata concediului de odihna, se stabileste, de asemenea, proportional cu vechimea in munca, fiind 15 zile lucratoare pentru cei care au o vechime in munca de pana la 5 ani, pentru 26 zile lucratoare este necesara o vechime in munca de peste 20 de ani. Conform Codului Muncii, perioada în care o persoană a muncit se consideră vechime în muncă. O atare definiţie ne dă o simplă informaţie cantitativă: câţi ani a muncit o persoană de-a lungul vieţii sale. La ce ne foloseşte o astfel de informaţie? În primul rând, la stabilirea perioadei de timp în care angajaţii au dreptul de a solicita plata drepturilor care li se cuvin conform contractelor individuale de muncă. În al doilea rând, la determinarea sporului de vechime - în acele sisteme de salarizare care încă îl mai aplică. În al treilea rând, la derularea diferitelor proceduri administrative legate, spre exemplu, de dovedirea experienţei într-o anumită meserie/profesie/specialitate. Atunci însă când vorbim despre drepturi de asigurări sociale, semnificaţia uzuală a "vechimii în muncă" este deformată. Mai exact, "vechimea în muncă" dispare, lăsând locul "stagiului de cotizare". Noţiunea de "stagiu de cotizare" are o conotaţie preponderent financiară, sugerând o perioadă de timp în care s-a plătit ceva în scopul obţinerii a altceva. Concret, reprezintă perioadele de timp în care o persoană a cotizat (a plătit o sumă de bani) pentru a putea beneficia de anumite drepturi de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii, etc.). La baza vechimi in munca sta activitatea desfasurata in cadrul unor raporturi juridice de munca, adica in baza unui contract de munca, indiferent de natura lui ( pe durata nedeterminata sau determinata), de modul de retribuire sau de unitatea in care se presteaza munca ( intrepinderi sau organizati economice ale statului, organe centrale sau locale, la persoane juridice din sectorul particular sau la o persoana fizica).