Anzii Cordilieri

Anzii Cordilieri, reprezinta continuarea in Chile a masivului Cordiliera de Est, care domina Peru. Acesta este un zid stancos imens, impresionant prin inaltimile sale, depasite doar de muntii Himalaya, si vulcanic pe toata intinderea. Aici, totul este rece si aspru. Inaltimile si peisajul amintesc de Tibet. In aglomeratia de munti, in cea mai mare parte fara vegetatie, dominant este albul rocilor calcaroase sau vanatul granitului. Unicul mijloc de transport este asinul. Ramai uimit in fata preciziei cu care copitele acestui animal strabat potecile insurubate parca in stanca, late in unele locuri de numai 40 cm. Caile de acces sunt taiate pe pripoare pravalite, pierdute prin munti monumentali, stanci cenusii-albastre si rape galbene. Urcusul este deosebit de greu si dureaza multe zile. Dupa fiecare duzina de pasi se opreste animalul, se opreste si omul. Cu fiecare suta de metri respiratia devine mai greoaie, incepe cu o stare de somnolenta, iar capul il simti ca intre falcile unei menghine care se strange mereu. Pe deasupra, trebuie sa treci si proba focului. De sus, soarele arde cu flacarile unui cuptor, iar de jos, prin mugetul vantului, se aude chemarea abisurilor. Sus, totul este pustiu si sterp. Nici iarba si nici macar cactusii plini de tepi ai stepelor sud-americane. De jur imprejur, numai piatra, haul fara fund al vailor si piscurile retezate care evoca un cataclism ale carui victime au ramas pietrificate. Cu toata atmosfera sumbra, mozaicul de culori iti incanta ochiul. Muntii iti apar verzui, negri, galbui, uneori cu pete mai albe, care nu pot fi altceva decat lacuri, zapada sau sare. Razele soarelui sunt orbitoare, ca un foc de artificii care fulgera printre stancile slefuite de vant. Deasupra, cerul, de un albastru pur, este brazdat din cand in cand de zborul unor rate salbatice, singura prezenta a vietii.