Descriere: Nilul, cel mai lung fluviu din lume, se aflã în nord-estul Africii. De la izvorul sãu principal, Lacul Victoria, în partea de est a Africii centrale, Nilul curge prin Uganda, Sudan si Egipt, cãtre Marea Mediteranã, pe a distanþã de 5584 km. De la cel mai îndepãrtat izvor al sãu, din Burundi, fluviul are o lungime de 6.695 km. Bazinul lui acoperã o suprafaþã mai mare de 3.349.000 km2.
Râul Ruvyironza din Burundi este considerat cel mai îndepãrtat izvor al Nilului. Ruvyironza este unul dintre afluenþii superiori ai râului Kagera, care curge de-a lungul graniþelor dintre Rwanda si Tanzania si dintre Uganda si Tanzania, cãtre Lacul Victoria. Pãrãsind Lacul Victoria, în apropierea acum inundatelor Cascade Ripon, aceastã secþiune a Nilului, numitã Nilul Victoria, curge spre nord-vest pe aproape 500 km, trecând prin lacul Kyoga si apoi prin torente printre pereþi stâncosi, pânã când ajunge în lacul Albert. Pãrãsind capãtul nordic al lacului Albert, sub numele de Nilul Albert, el curge prin partea nordicã a Ugandei, iar în Sudan devine Ba’r al Jabal. În sudul Sudanului, râul curge prin regiunea mlãstinoasã Al Sudd. Aceastã barierã nenavigabilã separã din timpuri imemoriale regiunile dominate de arabi din nord de regiunile locuite de negri din sud. La joncþiunea sa cu Ba’r al Jabal, în care se varsã numerosi afluenþi, râul devine Nilul Alb. La Khartoum, Nilului Alb i se alãturã Nilul Albastru, care curge pe 1370 de km, de la izvorul sãu, lacul T’ana, din Etiopia, unde este cunoscut sub numele de Abbai. În nord-estul Khartoumului, Nilului i se alãturã ’Atbarah, ultimul sãu afluent. Dincolo de Khartoum, Nilul trece prin sase cataracte, cinci în Sudan si una în Egipt, lângã Aswan. Separându-se în braþele Rosetta si Damietta în nordul orasului Cairo, Nilul se varsã în Mediteranã formând o deltã latã de 250 km. Peisajul de-a lungul cursului sãu variazã de la pãduri tropicale si munþi în sud, savane si mlastini în Sudan, pânã la desert în nord.
Pentru a ridica nivelul apei pentru irigaþii, la sfârsitul secolului XIX pe Nil au fost construite câteva baraje, cele mai importante fiind cele de la Qina, Asyut, si în nordul orasului Cairo. Primul baraj de pe Nil, cel de la Aswan, a fost construit în 1902 si înãlþat 1936. Barajul înalt de la Aswan, terminat în 1970, determinã unul dintre cele mai mari rezervoare, lacul Nasser. Revãrsãrile anuale ale Nilului depozitau cândva sedimente bogate de-a lungul malurilor sale, creând pãmânt favorabil agriculturii. Însã acum barajele controleazã reversãrile, reducând drastic fertilitatea solului si depozitele de sedimente. Impactul barajelor asupra mediului a fost profund, porþiuni din râu fiind blocate cu aluviuni, iar inundaþiile scãzute au dus la o crestere a eroziunii si un conþinut crescut de sare în solul si în apa din deltã.
Primele civilizaþii africane s-au dezvoltat în nordul Vãii Nilului în jurul anului 5000 î. Hr. Depinzând de agriculturã, acest stat, numit Egipt, se baza pe revãrsarea apelor pentru irigaþii. De-a lungul mileniilor, el a dominat vaste zone din nord-estul Africii.
Piramide, temple, si alte monumente ale acestei civilizaþii se pot gãsi încã de-a lungul râului, în Egipt si în nordul Sudanului.
|
