Clorul

Categorie: Chimie | Autor: Ciorna.com | Dimensiune: 101 KB | Descărcări: 109
Descriere:

Lucrarea a fost efectuata de elevul din clasa XII-“A”:Barbaros Constantin Profesor: Cravciuc Viorica Clorul si compusii lui Simbol : Cl Z = 17 Masa atomica : 35,453 Grupa a VII-a principala, (a halogenilor) Basilius Valentinus a obtinut in a doua jumatate a secolului al XV-lea, incalzind vitriolul de fier (sulfat de fier) cu clorura de sodiu. J.R.Glauber (1648) a folosit in locul vitriolului de fier, acid sulfuric. A.L.Lavoisier (1789) l-a numit acid muriatic (muria-saramura), crezand ca acest acid este o combinatie oxigenata a unui element necunoscut. C.W.Scheele (1774) a oxidat acidul clorhidric cu piroluzita, numind gazul care se dezvolta acid muriatic de flogisticat. Oxigenul dezvoltat cand clorul reactioneaza cu apa a fost atribuit eronat faptului ca clorul este o combinatie cu oxigenul. Asupra muriului, radicalul acidului clorhidric, s-au facut numeroase studii. J.L.Gay-Lussac si L.J.Thenard (1809) au incercat fara rezultate sa descompuna clorul si au fost primii care au indicat ca este vorba de un gaz elementar. H.Davy (1810) a aratat ca gazul nu se combina cu carbonul nici la temperatura inalta deci nu a putut extrage oxigenul din gazul oximuriatic. H.Davyn a dat acidului oximuriatic numele de clor (cloros – galben verzui) din cauza culorii sale. Ideea aceasta a fost definitiv admisa dupa studiile lui J.L.Gay-Lussac si L.J.Thenard asupra iodului (1814). Ideile lui A.L.Lavoisier asupra acizilor erau atat de puternice incat C.F.Schonbein (1885) considera clorul ca o combinatie cu oxigenul. Mai corect clorul molecular se numeste diclor. Stare naturala Cantitatea de clor a scoartei este de 0,045%. Clorul, ca si ceilalti halogeni nu se gaseste liber in natura din cauza puternicei tendinte de combinare. Se gaseste sub forma de depozite de clorura de sodiu (sare gema, halita) depuse prin evaporarea unor mari inchise sau lacuri. In tara noastra se gasesc saline in formatiunile tertiarului la : Ocnele Mari, Slanic, Targu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej, Ocna Muresului, Ocna Sibiului etc. Sursa cea mai importanta este apa marii in care se gasesc 3% saruri din care circa 80% este clorura de sodiu si alte cloruri in proportie mai mica (clorura de potasiu, magneziu, calciu). Lacurile sarate (marile lacuri sarate din Utah), Marea Caspica, Marea Moarta contin concentratii mult mai mari de cloruri si alte saruri.


Descarcă referatul Spune unui prieten Alte referate din această categorie
Acordă o notă acestui referat:5.94
Mulţumim pentru notă - 65 note acestui referat.
Referate relevante:
Acizi

Acizi


Ion Creanga - Harap Alb (comentariu)

Ion Creanga - Harap Alb (comentariu)


Iubirea si dragostea in poezia lui Eminescu

Iubirea si dragostea in poezia lui Eminescu


Mai badita floare dulce (comentariu)

Mai badita floare dulce (comentariu)


Mihai Eminescu - Luceafarul (comentariu 3)

Mihai Eminescu - Luceafarul (comentariu 3)