Descriere: 1. SITUATIA ECONOMICA
1.1. Resurse naturale
1.2. Indicatori macroeconomici
1.3. Principalele ramuri economice
1.1. Resurse naturale
Principalele resurse naturale ale Sloveniei sunt lignitul, plumbul, zincul, mercurul, uraniul si argintul.
1.2. Indicatori macroeconomici
Slovenia a fost una dintre primele tari din regiune care a depasit perioada de recesiune din timpul tranzitiei spre economia de piata. Primele semne de crestere economica au aparut in anul 1993, iar in perioada 1994 – 1998 s-a inregistrat o rata medie anuala de crestere de 4%. in comparatie cu alte tari aflate in tranzitie, Slovenia si-a construit programul economic pe baza mentinerii echilibrului balantei comerciale si a scaderii deficitului bugetar.
In anul 1998, Produsul Intern Brut pe locuitor a atins 68% din cel al tarilor membre ale Uniunii Europene, Slovenia fiind tara cea mai dezvoltata, din punct de vedere economic, dintre tarile candidate la aderare.
In prima jumatate a anului 1999, dezvoltarea economica a Sloveniei a fost afectata de pregatirile impuse de introducerea taxei pe valoarea adaugata. Cele mai afectate au fost consumul intern, balanta comerciala si, indirect, rata de schimb. Acestea au revenit la normal dupa introducerea TVA, in cea de-a doua parte a anului.
Conform estimarilor Institutului de Analize Macroeconomice si Dezvoltare (IMAD), cresterea economica, inregistrata in anul 1999, a fost de 3,75%. Cea mai importanta crestere a fost semnalata in domeniul investitiilor, 14%. Un alt factor care a contribuit la cresterea economica din anul 1999, a fost majorarea cererii la export (cu 4,6% fata de anul precedent), deficitul balantei comerciale plasandu-se la nivelul de 940 mil. USD. Aceasta s-a datorat, mai degraba, devalorizarii monedei nationale, decat maririi productivitatii, ceea ce de altfel nu a insemnat o crestere a competitivitatii produselor slovene pe pietele externe.
Inflatia a scazut de la 6,5%, in anul 1998, la 6,1%, in prima jumatate a anului 1999, impactul introducerii TVA fiind mult mai scazut decat cel asteptat.
De asemenea, rata somajului a scazut, datorita implicarii somerilor in programe sociale, de la 7,9%, in anul 1998, la 7,4%, in anul 1999.
Pentru anul 2000 se estimeaza o crestere economica de 4%, avand in vedere o crestere a consumului intern cu 4,5% si a investitiilor cu cca. 9%. Rata inflatiei se va situa sub nivelul anului 1999, chiar daca se asteapta o crestere medie a preturilor cu peste 4%.
Evolutia principalilor indicatori macroeconomici, in perioada 1995-2000
1995 1996 1997 1998 1999 2000 (e)
Ritm de crestere al PIB (%) 4,1 3,5 4,6 3,9 4,9 4,0
Structura PIB (%):
- agricultura 4,6 4,5 4,3 4,0 3,7 3,9
- industrie 32,5 32,5 32,2 32,6 32,2 32,4
- constructii 5,1 5,7 5,7 5,8 6,2 6,4
- servicii 59,2 59,5 59,8 59,7 57,9 57,3
PIB/loc. (USD preturi curente) 9.431 9.480 9.163 9.847 10.078 10.958
PIB/loc. (in USD, la paritatea puterii de cumparare) 12.500 13.200 14.100 14.800 15.590 ...
Rata somajului (%) 7,4 7,3 7,4 7,9 7,6 7,5
Productivitatea muncii (%) 3,3 3,4 5,1 3,9 3,3 3,2
Indicele pretului de consum (%) 12,6 9,7 9,1 7,9 6,1 6,2
Rata medie de schimb (SIT/USD) 118,5 135,4 159,7 166,1 181,8 208,2*
Datoria externa (mil. USD) 2970 4010 4176 4959 5584 ...
Note: e – estimare
* – media lunii martie 2000
Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, aprilie 2000
Conform bugetului aprobat pentru anul 2000, cheltuielile bugetare se estimeaza ca vor creste cu 9,9% in termeni nominali, fata de anul precedent. Ca domenii prioritare, se vor avea in vedere, promovarea dezvoltarii tehnologice, o politica activa in domeniul salarial, promovarea dezvoltarii regionale, reforma agriculturii si intarirea capacitatii de aparare. Deficitul bugetar se estimeaza, pentru anul 2000, la 1% din PIB.
1.3. Principalele ramuri economice
AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA
Datorita conditiilor naturale dificile, pe mai mult de 75% din suprafata tarii, productia agricola este limitata. Agricultura slovena se caracterizeaza prin ferme agricole de dimensiuni reduse, media terenului detinut de o ferma fiind de 3,2 ha. Numai 6% din totalul fermelor detin peste 10 ha. de pamant, ceea ce face ca nivelul de dezvoltare sa fie redus, iar productivitatea destul de scazuta.
Ponderea agriculturii si pescuitului in formarea PIB este de cca. 5% anual. Slovenia este un importator net de produse agricole, cum ar fi: cereale, zahar, ulei, fructe exotice si nutreturi. Exista o productie superioara cererii interne in ceea ce priveste carnea de porc, de pasare, laptele, hameiul si vinul.
In sectorul industriei alimentare activeaza aproximativ 400 de societati comerciale, iar ponderea acestui sector in formarea PIB este de 3,2%, domeniile cele mai active fiind prelucrarea laptelui, a carnii, moraritul, productia de zahar, ulei vegetal, prelucrarea fructelor, productia de vin, bere si miere.
In Slovenia, suprafata acoperita de paduri reprezinta peste 54% din suprafata totala a tarii, ceea ce face ca Slovenia sa fie a treia tara din Europa din acest punct de vedere.
Dupa obtinerea independentei, suprafata agricola detinuta de cooperative a scazut continuu, dar contributia acestora la obtinerea valorii adaugate in acest sector a ramas semnificativa.
|
