Descriere: SISTEMUL CONTURILOR (CONTABILITĂŢII) NAŢIONALE (S.C.N.) –COMPONENTĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ACTIVITĂŢII DE PREVIZIONARE
1. OBIECTUL SISTEMULUI CONTURILOR NAŢIONALE
Sistemul conturilor sau contabilităţii naţionale (SCN) este un sistem de evidenţă şi analiză macroeconomică utilizat în statistica ţărilor cu economie de piaţă, în statisticile O.N.U. şi ale altor organisme internaţionale.
Apariţia sa a fost impusă de necesitatea asigurării unor informaţii pentru efectuarea unor calcule şi analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenţă şi analiză macroeconomică folosit în statistica mondială. Obiectul său este de a reprezenta cantitativ realitatea economică într-o perioadă de timp sau la un moment dat. Activitatea economică are ca rezultat produse şi servicii care au caracter de marfă şi se realizează prin intermediul pieţei, precum şi produse şi servicii care nu au caracter de marfă şi, ca atare, nu fac obiectul pieţei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Evidenţa acestora este necesară pentru ca, prin agregare, să se obţină indicatori care permit analiza dimensiunilor şi rezultatelor obţinute, privite ca valori de întrebuinţare necesare pentru: satisfacerea nevoilor populaţiei, producţia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilităţilor de export şi a necesităţilor de import. În procesul realizării valorilor de întrebuinţare trebuie evidenţiate şi fluxurile de venituri sau financiare.
Evidenţierea fluxurilor materiale şi financiare răspunde unor nevoi diferite de informare şi analiză economică. Fluxurile materiale şi financiare, grupate pe categorii de produse şi servicii, respectiv de venituri şi cheltuieli, sunt evidenţiate în conturi alcătuite după principiul dublei înregistrări. Categoriile economice utilizate în concepţia SCN au la bază teoria economică pe care se fundamentează economia de piaţa.
Principiile care stau la baza SCN fac posibilă urmărirea echilibrului material şi financiar la toateeşaloanele economiei şi se referă la:
- egalitatea resurselor şi utilizărilor în toate fazele reproducţiei şi la toate nivelele de agregare;
- egalitatea fluxurilor financiare şi materiale, prin care se înfăptuieşte circuitul economic;
- utilizarea sistemului de contabilitate în partidă dublă, adică a unui proces de schimbare a deţinătorului de valoare îi corespund două operaţiuni contabile.
2. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA CONCEPTULUI: SISTEMUL CONTURILOR
(CONTABILITĂŢII) NAŢIONALE
Primul sistem al contabilităţii naţionale a fost elaborat de prof. Richard Stone în Anglia, în anul 1938.
Acesta a stat la baza elaborării conturilor naţionale ale O.N.U. în anul 1952. Ministerul Finanţelor din Franţa, sub conducerea lui Claude Gursin, introduce în anul 1956 un sistem adaptat economiei franceze. În anul 1970, R. Stone prezintă o formă îmbunătăţită a S.N.C. Ca urmare a preocupărilor pentru redarea cât mai corectă a imaginii de ansamblu a activităţii economico-financiare au apărut diferite variante practice de aplicare.
S-au distins în mod deosebit sistemele de contabilitate naţională exprimate în stocuri şi fluxuri. SCN exprimate în stocuri au ca obiect evaluarea mărimilor ce definesc capitalul naţional, iar cele exprimate în fluxuri, fluxurile ce se stabilesc între sectoarele economiei naţionale şi între acestea şi restul lumii.
Între acestea prezintă interes deosebit următoarele două, şi anume:
- sistemul Cambridge sau sistemul de contabilitate a produsului naţional şi venitului naţional, care descrie relaţiile ce se stabilesc între principalele sisteme omogene ale economiei şi între acestea şi restul lumii, reflectând viaţa economică printr-un sistem de conturi corelate între ele, în care se contabilizează operaţiunile economice efectuate în cursul unei perioade, evidenţiind mărimile globale sau macroeconomice privind activitatea economică la nivel naţional;
|
