Descriere: Scopul acestei lucrări îl reprezintă analiza unor aspecte teoretice privind conceptul de economie participativă şi totodată a unor căi practice, la nivel de micromediu social, de încercare de implementare a acestui sistem. Acest concept, introdus de către economistul american Michael Albert, este relaţiv nou şi interferenţele teoretice ale acestuia cu sistemele economice existente sunt puţin studiate.
Primul capitol realizează o scurtă analiză a două sisteme economice contemporane, respectiv al economiei de piaţă şi al planificării centralizate, a problemelor funciare inerente acestora şi a efectelor sistemice asupra forţei de muncă, consumatorilor şi societăţii în general.
Al doilea capitol prezintă o nouă viziune asupra organizării relaţiilor de munca astfel încât acestea să fie echitabile şi să permită un proces participativ de luare a deciziilor.
Al treilea capitol analizează posibilitatea reorganizării activităţii de consum astfel încât aceasta să corespundă mult mai credibil nevoilor individuale şi ale comunităţilor, prin crearea de consilii de consum la toate nivelurile societăţii – de la comunităţi până la nivel naţional.
Al patrulea capitol se axează pe prezentarea unui sistem alternativ de alocare a retribuţiei în societate – planificarea participativă descentralizată, care vine în completarea consiliilor muncitorilor şi ale consumatorilor
Al cincilea capitol al lucrării încearcă să prezinte modalităţile prin care studentul a încercat popularizarea şi implementarea acestor concepte, prin stimularea dezvoltării acţiunilor comunitare locale.
Al şaselea capitol însumează ideile prezentate în lucrare, încercând să ofere o viziune unitară asupra problemelor studiate.
Analizând aceste probleme din perspective economice şi sociale, lucrarea urmăreşte să ofere o imagine de ansamblu a fenomenului complex reprezentat de economia participativă.
CAPITOLUL I. ASPECTE PRIVIND SISTEMELE ECONOMIEI DE PIAŢĂ SI A PLANIFICĂRII CENTRALIZATE
Gândirea economică modernă celebrează mecanismul pieţelor ca şi maşini eficiente, neutre din punct de vedere social; pe de altă parte, se pot identifica trăsături pregnant anti -sociale care generează ineficienţă la scara largă. Totodată, acest capitol evaluează ceea ce pentru majoritatea economiştilor contemporani constituie singura/principala alternativă, respectiv sistemul economiei centralizate.
PIEŢELE
Fetişism pentru mărfuri
Economia de piaţă coordonează activitatea economică creând condiţiile de întâlnire a cererii şi ofertei de produse/servicii/bani. Pe orice piaţă, activitatea oricărui grup de întreprinzători ar fi imposibilă fără aprovizionarea de la alţi întreprinzători, iar bunurile realizate astfel trebuie să dispună de utilitate pentru alţi utilizatori ai acestora. Acest lucru este evident, de exemplu, în cadrul subunităţilor de producţie în cadrul unei firme producătoare de maşini, dar devine mai greu de decelat în relaţiile relaţiile dintre producătorul de maşini şi furnizorul de materii prime. Motivaţia acestei “discrepante de percepţie” consta în faptul că în cazul unităţilor locale de producţie este vizibil efortul comun, conştient, pentru atingerea unui scop, pe când, între diferiţi agenţi economici, pieţele ocultează capacitatea noastră de a vedea activitatea acestora că şi acţiuni conjugate.
|
