Descriere: Iniţial, pentru a avea o susţinere socială mai largă în Basarabia, noua stăpînire rusească scutise populaţia locală pentru un termen de 5 ani – de serviciu militar. Boierii cu rang înalt, băştinaşi din Moldova, erau primiţi în tagma nobilimii ereditare ruseşti şi trecuţi în cartea heraldică a Imperiului Rus, bucurîndu-se de anumite privilegii ale nobilimii ruseşti şi avînd dreptul să-şi aleagă mareşalul lor pe termen de 3 ani. Majorităţii boierilor li s-a dat dreptul de a ocupa diferite funcţii în cadrul administraţiei de stat ţariste, pentru ei fiind interzise pedepsele corporale.
În schimb, ţarismul a supus unei asupriri grele toate categoriile sociale de ţărani din Basarabia. Anume ţăranii şi răzeşii trebuiau să plătească pentru pămîntul arendat de la boieri o sumă de bani în numerar şi să achite dijma în natură. Ţăranii erau datori să muncească pămîntul boieresc, ori mănăstiresc 12 zile pe an.
Pri decretul ţarului di 24 ianuarie 1834, se încheiau aşa-numitele “contracte normale” dintre ţărani şi boieri, şi invers, dintre boieri şi ţărani, în care erau stabilite relaţiile dintre aceştea. Ţarismul rus n-a îndrăznit să întroducă în Basarabia şerbia după modelul guberniilor ruseşti, unde acesta există de mai multe secole, dar sistemul funciar administrativ care exista avea un caracter colonial, antinaţional şi duşmănos populaţiei băştinaşe.
Începutul colonizării Basarabiei în vara anului 1811, a fost dirijat de comandantul şef al armatelor ruseşti
M.I.Kutuzov, apoi de admiralul Ciceagov care la înlocuit pe Kutuzov. Acesta la informat în vara anului 1812 pe Alexandru I, că generalul Kutuzov a făcut tot posibilul să creeze coloniştilor condiţii prielnice ajutîndul să sendeze ieftin şi potrivit cu deprinderile acestor oameni din aceste ţinuturi.
|
