Cehia in secolele 14-15

CEHIA ÎN SECOLELE AL XIV-LEA ŞI AL XV-LEA Succesele dezvoltării economice a Cehiei în secolul al XIV-lea şi lărgirea legăturilor ei economice internaţionale au consolidat într-o mare măsură situaţia politică a statului ceh în Europa Centrală mai ales în acea vreme când se contura destrămarea “Sfântului Imperiu Roman de neam german”, în cuprinsul căruia Cehia ocupa de la mijlocul secolului al XIV-lea o situaţie de prim rang. În istoria Cehiei, secolul al XV-lea se caracterizează printr-un puternic avânt al luptei antifeudale a maselor populare şi prin ridicare poporului ceh împotriva contopirii străine şi împotriva asupririi din partea curiei papale. Marele război ţărănesc din secolul al XV-lea în Cehia (războaiele husite): 1. Dezvoltarea economico-socială în secolul al XIV-lea şi lupta de clasă În secolul al XIV-lea a avut loc în Cehia un puternic avânt economic, care începuse încă din secolul precedent. Industiria minieră a acestei ţări a înregistrat noi succese. S-a intensificat extragerea fierului şi a cuprului. S-au îmbunătăţit procedeele de topire a fierului, folosindu-se cuptoarele în care aerul era alimentat prin foale puse în mişcare cu ajutorul energiei hidraulice. Au apărut ciocanele mecanice, a caror întrebuinţare reprezintă o mare realizare în domenuiul metalurgiei medievale. În secolul al XIV-lea au căpătat o mare însemnătate noile exploatări ale zăcămintelor de argint din regiunea Kutná Hora. Exploatarea minelor de argint din regiunea Kutná Hora, Jilhava şi altele a înlesnit îndeosebi dezvoltarea monetăriei. Groşul din Praga a devenit moneda de bază a circulaţiei monetare, răspândindu-se şi în Germania, Polonia şi în marele cânezat al Lituaniei. Se extrăgea şi aur în cantităţi destul de mari. Relaţiile marfă-bani pătrunseseră tot mai adânc în toate sferele economiei feudale; s-a mărit capacitatea pieţei interne, s-a lărgit comerţul extern. Dezvoltarea economică a regiunilor cehe din secolul al XIV-lea s-a oglindit mai ales în creşterea oraşului Praga şi a altor oraşe. La Praga, alături de vechiul oraş, au crescut Oraşul Nou şi Malá Strana. Prin a doua jumătate a secolului al XIV-lea oraşul Brno număra 8 000 de locuitori, Plzeň şi Hradec-Králové – câte 5 000 de locuitori etc. Meşteşugurile orăşeneşti au adoptat definitiv organizarea în bresle. În unele oraşe existau peste 50 de bresle (ca la Praga sau Plzeň), fapt care dovedeşte specializarea meşteşugurilor şi marile progrese ale producţiei meşteşugăreşti. Numărul produselor meşteşugăreşti a crescut, s-a îmbunătăţit calitatea lor, s-a lărgit sortimentul. Sticla cehă a căpătat un renume european, a crescut faima “cristalului de Boemia”.