Atena si institutiile ei democratice

Scurt istoric al Atenei Atena este capitala Greciei, leagănul unei vechi civilizaţii. Situată în câmpia Attica, este înconjurată de munţi din trei părţi, dintre care cei mai importanţi sunt Párnis, Pendéli, si Hymettos. Doua mici râuri: Kifisós in vest si Ilisós in est, curg prin oraş. Împreuna cu portul sau, Pireu, care este localizat la circa 8 km spre sud-vest in Golful Saronikós, formează o regiune metropolitana unificata. Acropolele Atenei au fost locuite încă din Neolitic. Încă din 1400 i. Hr. a fost fortificata asemenea Micenei, Tyrnisului, sau alte cetăţi din Epoca Bronzului. La acea vreme si in următoarea epoca, anume „epoca obscura”, in care s-a realizat răspândirea populaţiei pe majoritatea teritoriului, Atena a fost una din micile state din Attica. La mijlocul secolului al IX-lea i. Hr., teritoriul înconjurător incluzând micul port Pireu, a fost încorporat in orasul-stat Atena. Cand monarhia a fost inlocuita de aristocratia nobililor, oamenii simpli aveau putine drepturi. Orasul era controlat de Aeropagus (Consiuliul celor batrani), care intrunea trei, si mai tarziu 9 magistrati, sau arhonti, care erau responsabili de conducerea razboaielor, religiei si legii. Nemultumirea fata de acest sistem a dus la o incercare esuata de tiranie a lui Cylon (632 i. Hr.). Nemultumirea generala continua a dus la codul de legi dur dar bine difinit care a intrat in vigoare in 621 i. Hr. Codul continea numai crizele sociale si economice, dar pana la urma a dus la alegerea unanima a lui Solon ca arhont in 594 i. Hr. Solon a stabili un consiuliu (boulé), o adunare populara (ekklesia), si curti de legi. De asemenea a incurajat comertul, a reformat sistemul monetar, si a invitat negustorii straini in cetate. Reformele sale, totusi, au fost numai partial incununate de succes.