Descriere: Dimitrie Cantemir
- marele enciclopedist român şi primul din neamul său ales membru al unei academii străine -
Bizade (fiu de prinţ), Dimitrie era al doilea copil al lui Constantin Cantemir, voievodul Moldovei (1685- 1693). S-a născut la Iaşi în 1673, iar educaţia i-a fost dată de către dascăli de slavonă, greacă, latină, teologie şi filozofie. Începând cu anul 1688, la vârsta de 15 ani, va trăi în capitala Imperiului Otoman, Istambul, anticul Constantinopol, metropola politică şi culturală a Imperiului Roman de Răsărit şi a Imperiului Bizantin. Deşi ostatic la curte sultanului, are posibilitatea să-şi continue învăţătura la Academia Patriarhiei constantinopolitane. În foarte bogata-i bibliotecă află o pleiadă de lucrări din cele mai diverse ramuri ale ştiinţei şi culturii: logică, filozofie, geografie, istorie, medicină, chimie, limbi orientale (turcă, arabă, persană). Îi cunoaşte şi întreţine discuţii pe teme filozofice şi politice cu ambasadorii francezi, olandezi şi ruşi.
După circa 22 de ani de studii în Constantinopol s-a întors la Iaşi, fiind coparticipant la domnia tatălui său. Ales apoi domnitor, în martie1693, nu a deţinut tronul Moldovei decât 2 luni, nefiind confirmat de către sultan. S-a întors la Constantinopol spre a-şi continua studiile. Cu prilejul unui război turco-austriac efectuează o călătorie în Europe Central, prilej cu care a ajuns şi în Banat, la Timişoara. Are astfel prilejul de a se convinge de unitatea lingvistică a poporului român.
Antioh, fratele mai mare, îşi însuşeşte întreaga moştenire, lăsându-l într-o situaţie financiară precară. Candidează la tronul Moldovei şi obţine confirmarea Porţii Otomane la 14 noiembrie 1710. Aliindu-se cu ţarul Rusiei Petru cel Mare (1682- 1725), ia parte la războiul ruso-turc. Pierzând bătălia de la Stănileşti pe Prut (1711), l-a urmat pe ţar în Rusia. Lângă Harcov i se acordă un întins domeniu feudal şi este învestit cu înaltul titlu de Principe Serenissim al Rusiei (1 august 1711).
|
