Descriere: Nuvelele lui Caragiale pun în lumină un Caragiale cu totul nou, diferit de marele dramaturg, atât de bine înzestrat pentru comic în comediile sale. În nuvele Caragiale se dovedeşte a fi un foarte bun analist al stărilor obscure ale subconştientului. Deci suntem în prezenţa unui creator complex, excepţional înzestrat de comic în comedii, şi pentru analitic în nuvele şi în drama Năpasta. Criticul literar Mihail Petroveanu vorbeşte despre două feţe ale marelui creator una de zii, şi alta de noapte, referindu-se la aceeaşi bivalenţă a spiritului caragialian. Criticul literar Maria-Vodă Căpuşan considera că opera lui Caragiale se întinde de la mască la hău.
În nuvele sale Caragiale urmăreşte mai ales instalarea unei stări de criză, şi evoluţia gradată spre un punct culminant, tragic, dramatic. Meritul autorului constă în urmărirea minuţioasă (amănunţită) a celor mai mici schimbări sufleteşti.
Tematica nuvelelor este variată:
Nuvele psihologice: În vreme de război, O făclie de Paşte, Păcat
Nuvele fantastice: La hanul lui Mânjoală, Calul dracului, Kir Ianulea
Nuvele sociale şi psihologice: Două loturi
În majoritatea nuvelelor chiar şi în cele fantastice există un fond realist, trăgând (relifând) critica satirică a dramaturgului Caragiale. Astfel în Kir Ianulea aventura fantastică este numai un prilej pentru a prezenta o istorie a negustorimii şi a burgheziei de la începutul secolului trecut. Dramaturgul Caragiale este prezent prin dialogurile concise, dar semnificative, care dezvăluie conştiinţe, psihologii. Deasemenea dramaturgul e prezent printr-o artă a compoziţiei, printr-o înlănţuire ingenioasă a secvenţelor, care gradat reliefează precipitarea conflictului spre un deznodământ dramatic.
|
