Familia Mavrocordat

Mavrocordat Familia Mavrocordat era o familie de fanarioti din Constantinopol, originara din Chios, care a ajuns la mare putere si bogatie la sfarsitul secolului XVII. Era inrudita cu boierimea romaneasca, unul dintre membrii ei casatorindu- se cu fiica lui alexandru Iliaş domn al Tarii Romanesti (1616 - 1618 si 1627 - 1629) si al Moldovei (1620 – 1621 si 1631 - 1633). Din aceasta familie au fost numiti de catre Poarta otomana mai multi domni in Moldova si in Tara romaneasca. Familia Mavrocordat poseda o biblioteca de manuscrise si tiparituri de faima europeana, adunate in rastimpul a trei generatii. Cei mai cunoscuti membrii ai familei Mavrocordat au fost: Alexandru Mavrocordat (1641 - 1709) supranumit Exaporitul (consilier secret), medic, filozof si fiziolog, cu studii la Padova si Bologna. A fost profesor la Academia din Constantinopol si mare dragoman al Portii otomane.(din 1963).A scris in limba latina lucrarea intitulata „Instrumentul pneumatic al circulatiei sangelui“( 1644), fiind primul medic, din Rasaritul Europei care a sustinut teoria lui W. Harvey despre circulatia sangelui. Nicolae Mavrocordat domn al Tarii Romanesti( 1715 – 1716 si 1719 – 1730 ) si al Moldovei (1709 – 1710 si 1711 – 1715 ). Odata cu domnia sa in Tara Romaneasca si cu a doua domnie in Moldova s-a instaurat in cele doua tari regimul turco – fanariot, in timpul careia exploatarea turceasca a atins apogeul. A inlocuit darile multiple cu una singura, platibila in patru rate, dar in a adoua domnie in Tara Romaneasca a reintrodus darea pe vii, pogonaritul si vacaritul. S-a ingrijit de problemele invatamantului intemeind scoli in unele orase de provincie si o scoala de studii mai inalte la Vacaresti, cu limba de predare elina. In domnia din Moldova a incurajat predarea in scolile existente la Iasi a limbii latine, a matematicii si a geometriei precum si infiintarea unei scoli cu limba de predare romana. Ioan Mavrocordat, fratele lui Nicolae Mavrocordat, domn al Tarii Romanesti (1716 – 1719). In calitate de reprezentant plenipotential al Portii otomane, a tratat cu Imperiul Habsburgic si cu Venetia pacea de la Passarowitz( 1918) si a incheiat o conventie cu Austria prin care ii ceda Oltenia

Fibre naturale, artificiale si sintetice

Viata si opera lui Aristotel