Istoria Focsaniului

Istoria Focşaniului Denumit în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov”, municipiul Focşani, reşedinţa judeţului Vrancea de astăzi, a intrat în conştiinţa românilor drept „Oraşul Unirii”. Considerat neoficial ca primă capitală a Principatelor Unite Moldova şi Ţara Românească, localitatea va rămâne de-a pururi în istorie sub această emblematică aureolă, aici funcţionând, după 24 ianuarie 1859, primele instituţii ale noului stat, pe a căror temelie avea să ia naştere statul naţional unitar român în urma Marii Uniri din 1918. Închegându-se, ca unitate administrativ-teritorială, în partea sud-estică a Carpaţilor de Curbură, la contactul dintre dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeştilor şi Câmpia Siretului, Focşanii s-au ridicat pe un şes uşor înclinat dinspre nord-vest spre sud-est, la 7 km de râul Putna spre răsărit şi la 2 km de Milcov spre miazăzi, într-o zonă de întretăiere a drumurilor comerciale şi de transhumanţă dinspre Transilvania, Moldova şi Muntenia. Evoluând în concordanţă cu formaţiunile economico-sociale şi politice statornicite de-a lungul timpului pe aceste meleaguri, Focşanii au devenit, dintr-o aşezare iniţial rurală, mai întâi târg şi apoi oraş, pentru ca în timpurile noastre să ajungă la rangul de municipiu. În legătură cu numele aşezării există mai multe surse de informaţii, generând astfel mai multe ipoteze. Unii dau crezare unui călător străin prin Principatele Române la mijlocul secolului al XIX-lea, care a menţionat în însemnările sale că oraşul ar data din vremea lui Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între 1634 şi 1653, că l-ar fi construit aici împreună cu Matei Basarab, domn al Ţării Româneşti între 1632 şi 1654, ca mărturie pentru urmaşi a împăcării lor, Focşani desemnând un loc “mărginaş”. Alţii afirmă că numele ar proveni de la cuvintele „foc şi ani”, pornind de la faptul că aşezarea a fost mistuită de flăcări de mai multe ori.