Descriere: Rãzboaiele napoleoniene şi urmãrile lor
Napoleon Bonaparte s-a nãscut la 15 August 1769 la Ajaccio, în insula Corsica. Napoleon a studiat mai intai o scoala pregatitoare din Franta, apoi a mers la “École Militaire” în Paris pe care a absolvit-o cu rezultate foarte bune, ca locotenent de artilerie, în 1785. În urmatorii patru ani şi-a continuat instructajul ca ofiter de artilerie. Napoleon a fost unul dintre tinerii care au avansat rapid, datoritã performantelor şi a calitatilor. Prin 1793, la varsta de 24 de ani, era deja general de brigadã.
Prima lupta importantã a lui Napoleon a fost în Italia. Numirea lui în postul de comandant suprem al armatei destinate sã actioneze în Italia (“armatad din Italia”) avu loc la 23 februarie 1796; iar la data de 11 martie, noul comandant plecã sã-şi ia postul în primire. Napoleon a avut sub conducere a armata de 43.000 de soldati care trebuia sã infrunte armata austriacã. În campania din Italia, Napoleon a avut 12 victorii, printre care enumaram: Arcole, Lodi, Rivoli ş.a. Campania s-a incheiat la 1797 prin pacea de la Campo-Formio.
Campania din Egipt (1798), al doilea mare rãzboi al lui Bonaparte joacã un rol deosebit în cariera sã. În aceastã Campanie a cucerit principalele orase ale Egiptului: Cairo şi Alexandria. În 1799, pe când se afla în Egipt, aflã dintr-un ziar cã Austria, Anglia, Rusia şi Regatul de Neapole reincepuserã rãzboiul impotriva Frantei. Bonaparte parasise Egiptul cu intentia neclintitã şi hotarâtã de a rãsturna Dictatoratul şi de a lua în mâinile sale puterea supremã. Odata ajuns la Paris, Napoleon a avut o serie de intalniri secrete cu Sieyčs, unul dintre Directori care era nemultumit de constitutia existenta. Avea sã fie convocata o intrunire în dimineata zilei de 9 noiembrie, în care membrii Consiliului Batranilor trebuiau convinsi ca anarhistii şi strainii pregateau un complot pentru distrugerea Republicii. În urmãtoarea zi, dupã ce Napoleon a pus presiune pe Consiliul Batranilor, au fost numiti trei consului provizorii: Sieyès, Ducos şi Napoleon.
Din momentul în care, la Saint-Cloud, în acea seara a lui 19 Brumar, Murat ii raporta lui Napoleon ca totul merge bine şi ca sala Consiliului celor cinci sute este goala, generalul Bonaparte deveni pentru o perioada de cincisprezece ani stapanul absolut al poporului frncez. Faptul ca în primii cinci ani ai acestei perioade Napoleon se intitula prim-consul, iar în ultimii zece ani imparat şi ca la inceput Franta se numea republica, iar apoi imperiu, nu schimba, în fond, cu nimic baza de clasa a regimului, nici natura dictaturii militatre napoleoniene. Prima decizie a lui Bonaparte a fost aceea de a promulga a noua constitutie.
|
