Descriere: Filologul elenist U. von Wilamowitz Moellendorf a afirmat ca grecii au fost “cel mai credincios popor din lume”. Religia grecilor antici este impresionabila, plina de taine şi colorituri specifice, formând nenumarate legende, mistere despre modul in care grecii antici au vieţuit pe parcursul timpului. Civilizaţia grecilor antici a fost imparţita in mai multe perioade. Astfel, cercetatorii presupun şapte perioade:
I. Perioada cretana.
II. Perioada aheeana.
III. Perioada Geometrica (1025-700 i. Hr.).
IV. Perioada arhaica (700-500 i. Hr).
V. Perioada Clasica (500-323 i. Hr.) - o perioada de mare inflorire a culturii greceşti.
VI. Perioada elenistica (323-31 i. Hr.) - unde intervine amestecul civilizaţiei greceşti cu civilizaţia orientala.
VII. Perioada romana de la 31.i. Hr.
Cercetatorii religiei greceşti nu aveau la indemâna ca izvoare scrise pentru perioada mai veche decât celebrele poeme ale lui Homer, Iliada şi Odiseea. Insa, in 1952 invaţaţii englezi M.Ventris şi J. Chadwick au izbutit sa descifreze unele inscripţii descoperite la Micene şi Pylos, aparţinând civilizaţiei greco-aheene. Aceste inscripţii au dat la iveala numirile principalelor divinitaţi greceşti adorate inca din perioada aheeana. Descoperire foarte importanta, dar pentru a cunoaşte religia grecilor antici in general, se folosesc numeroase alte izvoare: literare, epigrafice şi arheologice.
a) Izvoare literare. Intre acestea figureaza lucrari poetice şi lucrari istorice sau de erudiţie. Cele mai importante lucrari poetice sunt celebrele pome ale lui Homer, Iliada şi Odiseea, care au avut o mare influenţa asupra religiei grecilor din perioada clasica. Operele lui Heriod ( sec.VIII-VII),”Theogonia” şi „Munci şi zile”, la fel şi „Odele triumfale” ale poetului liric Pindar şi tragediile lui Eschil, Sofocle, Euripide, şi nu in ultimul rând istoriile lui Herodot, au servit ca izvoare pentru cunoaşterea religiei grecilor antici.
b) Izvoare epigrafice. Acestea sunt de fapt tot izvoare scrise, dar şi arheologice, numeroase texte gravate pe piatra sau metal, legi sacre, oracole, calendare sacre etc.
c) Izvoare arheologice. Aceste izvoare se pot imparţi in monumentele de arhitectura: ruine, altare, morminte, etc. şi monumente figurate: statui, ornamente sculptate ale edificiilor religioase (frontoane, frize),picturi pe vase.
|
