Descriere: CONCEPTUL DE “LIBERTATE”
IN GÂNDIREA FILOZOFICA
Sursa originala a dezbaterilor filozofice in jurul problemei libertatii este sentimentul de libertate care acompaniaza orice act voluntar. Pusi in fata unor configuratii diferite de fapte, a unor situatii ca putem decide ce vrem, ca nimic nu este gata facut, ca nimic nu este de reinceput la fel, ca reactiilor noastre le este strain automatismul lucrurilor lipsite de constiinta.
Chiar daca ,plasat la nivelul deciziei si facând abstractie de rezultatele obiective ale ei, sentimentul libertatii este insotit adesea de iluzia ca putem face ce vrem ca a decide fara constrângere exterioara ar insemna si a decide sustragându-ne necesitatii ,acest sentiment ,,care nu este altceva decât experienta unui act in sine”, ne conduce spre intuitia larg acceptata la nivelul „bunului simt”, ca „libertatea vointei s-ar cunoaste fara probe”(Descartes), si ca s-ar reduce la un „dat imediat al constiintei” (Bergson).
Dar, analizând mai atent, constatam ca aceasta intuitie este, ca orice intuitie de altfel, neclara si ne aprobata . Este de ajuns sa ne intrebam „ce simtim atunci când ne simtim liberi” pentru a ne da seama ca aceluiasi sentiment ii putem asocia un evantai larg si eterogen de semnificatii .Intuitia este deci neclara .Si ,intrucât ne putem face iluzii asupra resorturilor deciziilor noastre, intrucât putem sa consideram alegerea noastra libera, chiar atunci când ea a fost dictata constrângator de modelele culturale ,de criteriile sociale de valorizare , de prejudecati sau pasiuni , de fenomene de alienare ,ea nu este nici probanta. Intuitia libertatii pune problema, dar nu se rezolva .A trebuit sa se desfasoare un indelung efort de meditatie filozofica pentru ca insasi problema sa fie formulata pertinent si sa constituie cadru teoretic adecvat pentru realizarea ei .
|