Descriere: Despre libertate
Aşa cum putem afla din lucrarea “Statul Atenian” a lui Aristotel, a fost o vreme în care Solon introdusese în rândul delictelor politice si neparticiparea “din indiferentă sau tembelism” a cetăţenilor la viata cetăţii. Cel găsit vinovat urma “să fie despuiat de onoruri si scos din rândul cetăţenilor”.
Este interesant modul în care Solon a gândit această problemă. Democraţia participativă presupune anumite atribuţii pe care cetăţeanul trebuie să le exercite pentru ca această formă de guvernare să nu fie pusă în pericol. Opţiunea politică a fiecărui individ în parte este foarte importantă pentru formarea unei majorităţi care să confere guvernanţilor autoritatea de a lua decizii si în acelaşi timp de a le putea justifica prin încrederea conferită de actul electoral. Fără această opţiune general manifestată nu ar mai putea fi invocată ca justificare a unor decizii mai mult sau mai puţin corecte regula majorităţii. Iar acest fapt ar diminua cu mult autoritatea puterii în fata societăţii civile. De aceea, cetăţeanului i se oferă anumite drepturi si libertăţi individuale pe care, însă, dacă nu le foloseşte, statul îşi arogă dreptul de a i le retrage, ba chiar de a-i nega chiar si condiţia de simplu cetăţean. Este o viziune aparte în ceea ce priveşte conceptul de libertate. Exista libertatea de opinie, libertatea de a vota, libertatea cuvântului, dar nu există libertatea de a opta pentru participare sau neparticipare. Această îngrădire poate duce în final la obstrucţionarea si anularea tuturor celorlalte libertăţi. Practic cetăţeanului atenian i se impunea să-si exercite drepturile democratice, în caz contrar autoritatea statală având posibilitatea de a anula aceste drepturi.
Se pune întrebarea dacă în acest caz se mai poate vorbi sau nu despre libertate. Pentru că, aşa cum spunea Friedman, “nimeni nu vă poate sili să fiţi liberi. Aceasta este treaba voastră”. Orice constrângere în acest sens înseamnă de fapt o anulare a libertăţii.
Am dat acest exemplu inspirat din originala democraţie a statului atenian tocmai pentru a reliefa limitele libertăţii. Nu vorbim despre libertate în sensul abstract, filozofic deoarece libertate deplină nu există, nu este altceva decât o utopie. Totuşi, nu este lipsit de interes un demers lămuritor în privinţa limitelor până la care se poate exprima liber un individ din punct de vedere social, politic, economic.
|
