Descriere: Energia electrică se produce la scară industrială în instalaţii numite centrale electrice. În funcţie de tipul de energie transformată în energie electrică, cele mai importante pot fi:
termocentrale – în care se transformă energie termică, rezultată prin arderea
combustibililor;
hidrocentrale – în care se transformă energia potenţială a apei;
nuclearo-electrice – în care se transformă energia rezultată din reacţiile
nucleare.
Centrala nucleară (CN)
C N
Energia necesară în aceste centrale se obţine în urma reacţiilor nucleare.
Reacţii nucleare – sunt transformările suferite de nucleele atomilor unor substanţe,când sunt bombardate cu particule , şi neutroni.
a) dacă energia de reacţie Q 0, avem reacţii endoenergetice, care se petrec numai cu absorbţia unei părţi din energia cinetică a particulelor incidente.
b) dacă energia de reacţie Q 0, avem reacţii exoenergetice , în care se eliberează energie nucleară sub formă de energie cinetică, se mai numesc şi reacţii exoterme, deoarece se eliberează energie şi sub formă de căldură.
Într-o reacţie nucleară numărul de nucleoni care intră în reacţie, este egal cu numărul de nucleoni rezultaţi din reacţie.
Exemple: bombardarea nucleului de azot cu o particulă :
147N + 42 178O + 11H unde 11H 11p, deci rezultă un izotop al oxigenului şi un proton, iar reacţia se numeşte transmutaţie nucleară.
73Li + 11p 2 42 + Q unde Q 836.109J; 94Be + 42 126C + 10n, 10n este un neutron care se transmută.
Fisiunea nucleară
În 1934 Enrico Fermi a studiat reacţii pe nuclee grele, la bombardarea acestora cu neutroni, observând că la bombardarea uraniului apar mulţi produşi derivaţi emiţători - radioactivi. În experienţele lor Joliot Curie şi Savitch, stimulaţi de Fermi au găsit printre produşii derivaţi un element - activ, pe care l-au luat drept un izotop al radiului.
Otto Hahn şi Strassman au încercat să identifice acest izotop , găsind spre surprinderea lor că activitatea - trebuie să aparţină unui nizotop de bariu şi nu se lăsa identificat ca radiu. În publicaţia lor (ianuarie 1939) Hahn şi Strassman trăgeau de aici concluzia , că la bombardarea cu neutroni lenţi nucleul de uraniu se scinda în două fragmente, aproximativ egale ca mărime, eliberându-se în acest proces căldură şi neutroni.
|
