Budai-Deleanu Ion - Tiganiada (analiza operei)

Ion Budai-Deleanu s-a nascut intr-o familie de intelectuali rurali, fiind fiul unui preot arde-lean de pe valea Muresului. isi face studiile la Viena, unde, pe langa pregatirea teologica, stu-diaza filologia si dreptul. isi alege o cariera functionareasca, de inalt consilier imperial, dar este preocupat cu precadere de probleme filologice si de literatura. Cunoaste mai multe limbi, intre care latina, italiana si franceza, pe langa germana si maghiara, care erau limbi uzuale pentru un cetatean al Imperiului Austro-Ungar. El se implica in miscarea iluminista de emancipare intelectuala a romanilor, prin studii individuale sau scrise in colaborare cu ceilalti reprezentanti ai Scolii Ardelene. Tiganiada este o scriere literara elaborata in spiritul veacului sau, caci Ion Budai-Deleanu este la curent cu literatura europeana, el insusi fiind, dupa cum remarca G. Calinescu, un om cu Tiganiada - circa 1800 -(epopee) 1. In prim-planul epopeii se afla o calatorie fabuloasa, tema fructificata deja in literatura universala. 2. Subiectul capata nuante insolite prin structuri folclorice autohtone: mituri, cre¬dinte, ritualuri. 3. Imaginea raiului sintetizeaza mentalitatile romanesti. 4. Opera schizoepica, Tiganiada aduna numeroase specii si motive. Terna Tiganiada dezvolta de-a lungul a douasprezece canturi o parabola a celor fara tara. Subiectul Epopeea eroi-comica si satirica, scrisa de Ion Budai-Deleanu pe la 1800, dezvolta o parabola a destinului national, de-a lungul a douasprezece canturi. Tiganii, colectivitate oropsita de destin, pleaca din Flamanda spre Inimoasa, hotarati sa-si 1 faca o noua viata; ei alcatuiesc o armata si se pun in slujba lui Vlad Tepes, care le promite ca-i va lasa sa se aseze in Muntenia (cantul I). Frumoasa Romica este rapita de diavoli, iar Parpangel, logodnicul ei, se rataceste prin padurea de langa Cetatea Neagra, bantuita de zane rele (vantoase si iele), iar in cele din urma, purtat de naluci, ajunge la curtea amagitoare, un han satanic, in care cei intrati devin amnezici (cantul II). Aici, Parpangel canta pentru petrecareti o romanta de dra¬goste, un cantec de pahar si balada despre Argin si Elena (cantul III). Sfintii intervin si spulbera hanul. Cei amagiti se trezesc intr-o balta puturoasa. Parpangel rataceste prin padurea blestemata, bantuita de aparitii fantomatice (cantul IV). invesmantat in haine turcesti, Vlad Tepes pune la incercare vitejia tiganilor, dar acestia, speriati, fug si se fac de ras (cantul V). in iad, Satana, cazut in melancolie, tine sfat cu supusii, hotarand sa-i ajute pe turci impotriva lui Vlad Tepes (cantul VI). in batalia decisiva, Vlad-voda ii ataca prin surprindere pe turci, iar viteazul Argineanul, un roman, om de credinta si fara teama, se lupta singur cu armata pagana si il infrunta pe sultan. Cand Satana ii ajuta pe turci, arhanghelii coboara din ceruri, iar Sfantul Mihail il invinge si il umileste pe diavol (cantul VII). Tiganii, speriati, incearca sa fuga si, in drumul lor, crezand ca sunt atacati, inchid ochii si se lupta cu o cireada de vite, convinsi ca se confrunta cu turcii. Diavolul, ascuns intr-o manastire, ii ispiteste pe calugari, iar turcii se retrag peste Dunare (cantul VIII). Are loc nunta lui Parpangel cu Romica, iar la ospat, Parpangel povesteste despre fabuloasa lui calatorie in lumea de dincolo. Iadul este un spatiu de jar, cu rauri de foc, in care sunt pedepsiti nemilostivii, lacomii, judecatorii corupti, defaimatorii si tiranii, in timp ce raiul este gradina desfatata, in care curg rauri de lapte si de rachiu, in copaci cresc turte, colaci si covrigi, iar dealurile sunt de cas, branza si slanina. in pulberea drumurilor zac pietre pretiose si margele (cantul IX). Dupa aceea, tiganii fac sobor pentru a-si hotari forma de guvernare (canturile X, XI). Discutiile degenereaza, intentiile bune esueaza, deoarece nimeni nu accepta opinia celuilalt. Vlad Tepes ia drumul exilului. Epopeea se incheie cu discursul inflacarat al lui Romandor, care indeamna la lupta pentru slobozie.