Descriere: Din punct de vedere anatomic, ochiul este, după cum se ştie, un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor în senzaţii vizuale. Privind însă numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoasă, cristalinul şi umoarea sticloasă (sau vitroasă):
Ochii sunt oganele văzului. Putem vedea obiectele pentru că razele solare sunt reflectate de acestea şi intră in ochi. Celulele fotosensibile din fundul ochilor trimit informaţiile la creier, care le interpretează ca imagini. Fiecare ochi vede obiectele dintr-un unghi diferit pentru a ne ajuta să vedem tridimensional (vedere stereoscopică)
CUM FUNCŢIONEAZĂ OCHII
Razele solare intra în ochi printr-un orificiu numit pupilă. Trec printr-un strat transparent numit cornee şi printr-o lentilă numita cristalin. Ochii noştri transformă lumina reflectată de un obiect într-o imagine recunoscută de către creier. Partea din faţă a ochiului este o lentilă convexă convergentă. Ea focalizează razele de lumină, astfel încât formează o imagine pe un strat în partea din spate a ochiului, numită retină. Imaginea formată este întoarsă, dar creierul nostru corectează lucrul acesta astfel încât vedem lucrurile drepte.
Retina conţine receptori fotosensibili numiţi celule cu bastonaşe celule cu conuri. Acestea transformă impulsurile nervoase care circulă către creier de-a lungul nervului optic. Creierul interpretează aceste impulsuri ca o imagine, pe care o şi întoarce în poziţia corectă.
CELULELE CU CONURI ŞI CU BASTONAŞE
Fiecare ochi are circa 125 milioane de celule cu bastonaşe şi 7 milioane de celule cu conuri. Celulele cu bastonaşe detectează doar albul si negrul, dar funcţionează bine şi în lunimă slabă. Cele cu conuri văd culorile, dar au nevoie de lumină pentru aceasta.
În ochi sunt trei tipuri de celule cu conuri, unele sensibile la lumină roşie, altele la lumină verde şi altele la lumină albastră. Fiecare tip răspunde diferit, în funcţie de culoarea la care ne uităm.
Daltoniştii nu pot vedea culorile bine pentru că unele celule cu conuri nu funcţionează corespunzător.
|
