Descriere: “Rebreanu are ambitia de a infatisa viata in multiplele si complicatele ei ipostaze ca un atent si intransigent observator” (Carmen Matei Musat).
Pentru realizarea unei imagini complete si complexe cu referire la ce reprezinta satul romanesc in viziunea lui Liviu Rebreanu,in romanul “Ion”, este necesara o abordare a subiectului din doua puncte de vedere: primul se refera la spatiul satului, iar al doilea la oamenii din acest sat.
Tematica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea staului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Toponimele folosite sunt reale, inclusiv numele satului Pripas, ceea ce arata ca satul este un spatiu real populat cu o lume imaginara. “Cititorul care s-a dus in satul Pripas pe soseaua laterala, trecand peste Somes si prin Jidovita se intoarce la sfarsit pe acelasi drum pana ce iese din lumea fictiunii si reintra in lumea lui reala.”(L. Rebreanu)
Descrierea satului de la inceputul romanului este realizata printr-o tehnica folosita de autor, numita tehnica focalizarii. Aceasta tehnica consta in filmarea selectiva, concentrarea obiectivului pe un anumit element. Camera nu urmareste tot peisajul ci isi fixeaza atentia asupra unor aspecte.
Primul obiect focalizat de camera este crucea de la inceputul satului. Imaginea sa spune multe despre sat si locuitorii acestuia “o cruce stramba pe care e rastignit un Hristos cu fata spalacita de ploi si cu o cununita de flori vestede agatata de picioare.” Imaginea crucii sugereaza neglijenta si are doua roulri: este prezentata la inceput ca o anticipare a lucrurilor ce se vor intampla , iar in final crucea este in aceeasi conditie, deci intamplarile nu au schimbat nimic, toate dramele fiind lipsite de semnificatie in comparatie cu existenta in ansamblul ei.
|
