Descriere: Eroina principala , Vitoria Lipan , este cea care da sensul intregului roman . Inca de la inceputul naratiunii , afland ca VItoria este o femeie in plina maturitate , care-si pastreaza inca frumusetea . Are “ochii caprii , in care parka se rasfrange lumina castanie a parului “
Mama a doi copii , Minodora si Gheorghita , vegheaza cu grija si dragostea asupra cresterii si educatiei lor . Pe Minodora o trimite la manastire pentru a invata , pe langa stiinta de carte , si bunele deprinderi . Vitoria este o mama devotata si grijulie , atenta la evolutia copiilor ei , pe care-i invata sa respecte datina si sa fie priceputi in ale gospodariei . Pe Minodora o pune sa pregateasca mancare , sat raga lana la darac , sa deretice , caci , ca viitoare gospodina , va trebui sa se incadreze intr-o randuiala transmisa din generatie in generatie , de la mama la fiica . Mama ii prezinta si perspective maritisului , dar nu cu oricine , ci cu “un roman asezat cu casa noua si cu oi in mute “ , pentru a intemeia o familie statornica si cu trai in indestulare materiala . Cand i se pare ca fata a suferit prea mult influenta vietii de la oras , o cearta aspru si o readuce la ordine , convinsa ca denumirea de domnisoara , cocul , bluzele si valsul nu sunt decat “gargauni”:”-Iti arat eu tie coc , valt si bluza!” Traditia are puterea legii nescrise si Vitoria nu admite ca fiica ei sa o incalce .
Dintre cei doi copii , Vitoria il prefera ins ape Gheorghita care ii seamana ca fizic si pe care il ocroteste ori de cate ori este nevoie . Baiatul este tinut acasa pentru a fi sprijin familiei si pentru a invata mestesugul oieritului pe langa tatal sau . Cu multa rabdare si grija , ea il pregateste nu numai pentru drumul la Dorna , ci si pentru viata , pentru a-i dezvalui responsabilitatile ce-i revin de acuma inainte ca barbat .
Axa fundamentala a sufletului femeii o constituie insa dragostea si credinta fata de sot . Nechifor este centrul universului ei : “ La mustata aceea neagra si la ochii aceia cu sprancenele apucate si la toata infatisarea lui indesata si spatoasa , Vitoria se uita ascutit si cu indarjire , caci era dragostea ei de 20 si mai bine de ani […]”Ca sotie , Vitoria i-a fost credincioasa lui Lipan , iubindu-l si asteptandu-l rabdatoare sa se intoarca din lungile lui calatorii de cumpararea oilor , de rosturile turmei , revoltandu-se cand intarzierile se prelungeau fara motiv , caci stia ca atunci barbatul chefuia la vreo crasma .Uneori , la intoarcerea lui certurile erau urmate de batai si Vitoria “indura fara sa cracneasca puterea omului ei si ramanea neinduplecata , cu dracii pe care-i avea .”Gelozia o parasea cand barbatul arata parere de rau , il ierta , iar “lumea ii parea iar buna si usoara”. Iubirea ei statornica o face sa se ingrijoreze pentru intarzierea ei mare mare ca in alte dati . Buna cunoscatoare mersului lumii in care traieste , stie drumurile turmelor , locurile de poapas , hanurile si targurile , tot ritualul vietii oierilor dictat de rotatia anotimpurilor si simte ca intarzierea prelungita a lui Lipan nu este motivate de nimic . Torcand pe prispa , rememoreaza povestile spuse de el pe la nunti si forta amintirilor este atat de mare , in cat , chiar daca”nu putea sa-i vada chipul , ii auzi glasul”.
|
