Descriere: Mihail Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distinsă în literatura română şi universală. Este un realist cu viziune romantică şi un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.
Scriitorul evocă istoria unuipopor, dându-i dimensiuni mitice, individualizând-o. El este în primul rând un povestitor, iar povestea capătă rezonanţe de poem sau baladă, păstrând accente de revoltă şi un profund sentiment de nemulţumire, generat de nevioa de libertate. În acest sens, descoperim tendinţa de retragere în trecut şi de rezistenţă în faţa civilizaţiei.
Romanul Creanga de aur apărut în 1933, prezintă episoade din istoria Bizanţului anului 787. Este un roman mitic deoarece este operă epică în proză, cu un număr mare de personaje şi o acţiune complexă, avănd ca temă expunerea vremii arhaice a magilor care continuă iniţierea în tainele lumii.
În expoziţiunea romanului, profesorul Stamian, aflat intr-o tabără organizată începe istrisirea despre evenimentele ce au avut loc în Bizanţ în anul 787, cu diverse conflicte interne şi primejdii cărora împărateasa Irina încearcă să le facă faţă.
În anul 780, Kesarion Breb, un tânăr din Dacia, este trimis de al treizeci şi doilea decheneu, preot al lui Zamolxe, să se iniţieze în tainele lumii la templele egiptenilor şi să afle rosturile noii credinţe (creştinismul) care se răspândeşte cu repeziciune în tot Bizanţul.
Breb îşi uimeşte semenii cu darurile sale neobişnuite: citeşte pe buze de la distanţă, descifrează cu uşurinţă gândurile oamenilor, ori „ghicitorile” cele mai încâlcite, ascultă glasul animalelor (părând să înţeleagă ce-i „spune” catârul său) şi, mai ales, citeşte în semnele tainice ale viitorului.
În călătoria sa de a îndeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi învăţăturile preoţilor iniţiaţi în creştinism.
În anul 787, Kesarion Breb împreună cu slujitorul său a plecat spre marele Bizanţ spre a pune în aplicare planul bătrânului decheneu. În Bizanţ l-a cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina, împărăteasa şi mama lui Constantin.
|