Descriere: Creator al romanului istoric românesc - experienţele lui B. P. Haşdeu sau I. Slavici rămânând în sfera bunelor intenţii - Mihail Sadoveanu evocă momente din trecut, transformând, după opinia lui T. Vianu, în mit şi colorând liric realitatea. Inspirându-se din cronici (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), din literatura populară, din documente, scriitorul realizează o operă în care există o permanentă alternare de real şi fabulos, observaţia realistă îmbinându-se cu avântul romantic, documentul cu legenda.
De la timpurile îndepărtate ale existenţei noastre pe aceste meleaguri(Creanga de aur, Vremuri de bejenie), până în perioada secolului al XVII-lea, evocată mai ales prin povestiri, trecutul trăieşte sub o aură legendară, aflându-se la graniţa dintre real şi fabulos, încărcat de lirism. Prozatorul se dovedeşte preocupat, în mod deosebit, de trei momente ale istoriei Moldovei: perioada de glorie, de independenţă şi de înflorire sub Ştefan-Voievod (Fraţii Jderi), perioada luptei pentru recâştigarea prestigiului ţării după moartea lui Ion-Vodă cel Cumplit şi perioada decăderii din timpul domniei lui Duca-Vodă (Nunta domniţei Ruxanda şi Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă).
Trilogia Fraţii Jderi are proporţii ea singură de epopee, întrucât reprezintă o gigantică, impunătoare construcţie epică, în care lirismul sadovenian se topeşte într-o naraţiune enormă, homerică. Al. Piru arată cum tehnica din epopeea clasică se uneşte în Fraţii Jderi cu tehnica romanului de aventuri de tipul Cei trei muşchetari de Alexandre Dumas - tatăl. Lupte, expediţii, victoria de la Podul Înalt, evocarea unei epoci strălucite din istoria statului moldovenesc când, între 1469 şi 1475, domnia lui Ştefan cel Mare asigurase libertatea ţării sale, toate dau densitate epică unei epopei cu amplă desfăşurare.
Romanul este ficţiune poetică în care se topeşte documentul istoric: accentul se pune într-o măsură mai mare pe eroismul fraţilor Jderi, al oamenilor Măriei-Sale, decât pe figura autentică a lui Ştefan Vodă. Fraţii Jderi sunt rodul fanteziei autorului. Lucrarea surprinde esenţa spiritului epocii, atmosfera ei particulară, problematica ei socială şi etică al cărei element fundamental e lupta istorică a poporului pentru independenţa patriei.
Astfel structura acestei opere devine, în mod necesar, epică.
|
