| | Categorie: Romana | Autor: Ciorna.com | Dimensiune: 37 KB | Descărcări: 584 |
Descriere: Înclinaţia spre creaţie şi frumos a poporului nostru se manifestă încă din cele mai vechi timpuri,în toate domeniile şi în cele mai vechi forme:în muzică,dans,prelucrarea materialelor,arhitectură,literatură reprezentând căi căi de exprimare a gustului pt. frumos,armonie şi eleganţă.
Acea formă a culturii populare al cărei mesaj transmite cu ajutorul cuvântului alcătuieşte folclorul literar.
Creaţiile populare reprezintă sinteza de viaţă a românilor concretizată în teme şi motive diverse(bucuria vieţii şi a dorinţelor împlinite,zbuciumul împlinirii,devotamentul în prietenie,durerea pierderii celor dragi,zbuciumul împlinirii,devotamentul în prietenie,sentimentul nesupunerii şi răzvrătirea în faţa nedreptăţii)
În „Istoria lit române”,criticul şi istoricul lit George Călinescu a afirmat că la baza literaturii noastre stau 4 mituri,între care mitul comuniunii omului cu natura regăsit în balada „Mioriţa” în care motivul pastoral are cel mai mare ecou din lit română.Balada populară este o specie a genului epic, în versuri negrupate în strofe,de mare întindere,cu o acţiune simplă,lineară menită să aducă în prim plan personajele,puţine,dar prezentate în antiteză.
Considerată o culme a creaţiei noastre populară,nu numai prin profunzimea ideilor şi sentimentelor prezentate,ci şi prin perfecţiunea expresiei poetice
„Mioriţa” este o baladă populară sau un „cântec bătrînesc”,răspândită pe tot cuprinsul ţării,transmisă pe cale orală din generaţie în generaţie,fapt ce explică existenţa aproape a 1000 de variante.
„Mioriţa” a fost culeasă de Alecu Russo în timpul exilurul său la Mânăstirea Soveja,încredinţând-o apoi prietenului său V.Alecsandri care a indus-o în volumul său de poezii”Balade adunate şi îndreptate de V.Alecsandri”.
Subiectul baladei este destul de simplu şi 3 ciobani reprezentând cele 3 mari provincii românesti,coboară cu turmele de oi de pe munte pt. a ierna la câmpie.
2 dintre ei(ungureanul şi vrânceanul) se hotărăsc să-l omoare pe cel de-al treilea pt a-şi însuşi avutul lui.Planul este auzit de-o oiţă năzdrăvană şi îl dezvăluie stăpânului său.Aflînd de posib. Morţii,ciobanul moldovan adoptă o atitudine demnă,senină.
Împărtăşind-şi ultimele sale dorinţe în cadrul unui testament liric,care este şi cea mai întinsă parte a baladei.
Pe această structură simplă,geniul poporului a ţesut o poveste fascinantă în care se amestecă mituri şi tradiţii străvechi,credinţe şi dorinţe al omului simplu.
În componenţa baladei se pot distinge 6 motive aflate într-o relaţie logică alergând unul din altul într-o construcţie epico-lirică unitară:motivul transhumanţei,conflictul mioarei năzdrăvane,testamentul,moarte-nuntă,măicuţei bătrâne.
|
| Acordă o notă acestui referat: | 4.94 |
| Mulţumim pentru notă - 72 note acestui referat. | |