Descriere: Basmul a apărut din cele mai vechi timpuri, atât ca o necesitate a impunerii unor idei şi norme morale în comunităţile umane care îşi duceau existenţa şi se conduceau în baza unor legi nescrise, cât şi ca o modalitate de evadare din cotidian într-un ţinut mirific, într-o lume minunată unde totul este posibil şi unde abaterile de la normalitate sunt aspru sancţionate, el devenind astfel „o oglindire a vieţii în moduri fabuloase”(G. Călinescu).
Naraţiunea „Prâslea cel voinic şi merele de aur” a fost culeasă de Petre Ispirescu.
În ea se vorbeşte încă din expoziţie despre existenţa unui împărat foarte supărat că i se furau merele de aur din grădina sa, aceasta, fiind intriga.Din desfăşurarea acţiunii după multe încercări nereuşite, Prâslea este cel care reuşeşte să-l rănească pe hoţul merelor. Pornind în urmărirea lui împreună cu fraţii săi, el coboară pe tărâmul celălalt unde reuşeşte să salveze fetele de împărat, răpite de cei trei zmei, îi ucide pe aceştia cu ajutorul corbului şi al fetei de împărat, dar este lăsat singur pe acest tărâm datorită invidiei fraţilor mai mari.
Salvând nişte pui de zgripsor, de un balaur este readus pe pământ unde reuşeşte cu multă abilitate(confecţionează furca de tors şi cloşca cu pui de aur) să fie recunoscut de fata cea mică de împărat, acesta constituind punctul culminant.
În deznodământ se căsătoreşte cu aceasta după ce fraţii săi mai mari sunt pedepsiţi „prin voia lui Dumnezeu”.
„Prâslea cel voinic şi merele de aur”, după cum se observă, este o naraţiune de mare întindere, şi cuprinde mai multe întâmplări, al căror timp şi spaţiu nu sunt bine precizate. Timpul şi spaţiul sunt imaginare, faptele s-au petrecut cândva, demult(„A fost odată ca niciodată”) pe tărâmuri diferite: pe tărâmul acesta şi pe tărâmul celălalt –un ţinut fabulos, plin de mister cu altă înfăţişare, şi care se conduce după legi proprii, necunoscut- tărâmul zmeilor populat şi de alte făpturi fantastice. De aceea şi întâmplările narate sunt reale şi fantastice, ca în orice basm. Reale pot fi existenţa împăratului, a fiilor săi, a fetelor de împărat, dorinţa feciorilor de a prinde furul merelor, invidia fraţilor mai mari sau căsătoria lui Prâslea cu fata cea mică. Întâmplările fabuloase domină însă, deoarece de la început aflăm de existenţa unui măr care face mere de aur furate de nişte zmei cu care apoi Prâslea, ajuns pe tărâmul celălalt, se luptă. Tot fabuloase sunt şi uciderea balaurului, discuţia cu corbul, salvare eroului de către zgripsoroaică, transformarea palatelor în mere sau modelarea unei furci de tors şi a unei cloşti cu puii din aur.
|
