Descriere: Este cunoscut faptul că la baza literaturii române culte stă literatura populară, prin opere ale unor suflete şi cugete deosebite. Printre ceraţiile de factură populară din literatura română, se numără şi balada, numită şi cântec bătrânesc. Una dintre cunoscutele balade populare ale literaturii române este “Toma Alimoş”.
Balada populară “Toma Alimoş” este o operă epică în versuri, care prezintă o întâmplare din trecutul îndepărtat, sub forma unor acţiuni simple, ieşite din comun la care participă personaje cu însuşiri excepţionale. Limbajul popular are arhaisme şi regionalisme, iar faptele sunt ieşite din comun, realul se îmbină cu ficţiunea. Personajele sunt puţine, întâlnindu-se toate modurile de expunere: naraţiunea, dialogul şi descrierea. Ele sunt nişte mijloace de caracterizare a personajelor. Apare o situaţie conflictuală.
Autorul acestei opere nu este cunoscut, această baladă populară putând avea caracter oral. Întâlnim arhaisme şi regionalisme ca: „haiduc”, „a priponi”, „sirep”, „poteri”, „măciuca”; „coprinsă”, „cletina”, „Ţeara-de-Jos”. Personajele sunt Toma Alimoş, Manea şi calul iar situaţia de conflict este cea dintre haiduc şi Manea.
În structura baladei, naraţiunea se îmbină cu dialogul şi descrierea. Dialogul dintre personaje are un rol impotant în desfăşurarea acţiunii şi în caracterizarea personajelor. Deşi sunt restrânse, pasajele dialogate se remarcă prin expresivitate şi dramatism. Cu ajutorul descrierii se counurează cadrul natural în care se desfăşoară acţiunea şi se schiţează portretele personajelor.
Povestirea întâmplărilor se face într-o anumită succesiune: expoziţiunea: cadrul natural în care poposeşte Toma, precum şi sosirea lui Manea; intriga, în care se prezintă nemulţumirea boierului Manea asupra lui Toma şi fuga lui Manea. În desfăşurarea acţiunii se descrie atacul laş al lui Manea asupra lui Toma şi fuga lui Manea, în punctul culminant aflăm despre pedepsirea lui Manea, iar în deznodământ moartea haiducului şi împlinirea ultimelor sale dorinţe.
|
