Descriere: Tudor Arghezi ,poet al întrebărilor,realizează cea mai adăncă reformă a limbii poetice pe care o poate nota istoria litaraturii noastre moderne,comparabilă cu reforma facută în literatura franceză de Victor Hugo ,altadată întemeind “republica vocabularului ”pe concpţia că “Primele cuvinte nu sunt nici rebeli ,nici plebei”,poetul nostru selectază alte sectoare ale lexicului,cuvinte drastice ,dure,uneori forme regionale,pe care nimeni nu le introduse în poezie,dând astfel ,”dreptul de cetate tuturor cuvintelor ,chiar [i celor compromise.”
Creatorul sincronismului,Lovinescu emisese despre Arghezi ,în Criticele sale opinii elogioase,sintetizate apoi magistral in Istoria literaturii române contemporane:”Se poate afirma că Tudor Arghezi începe o nouă estetică :”estetica poeziei scoasă din detritusuri verbale” ”.În întregime adevărată ,o altă opinie lovinesciană îşi pastrează şi astăzi valabilitatea ,după opinia autorului “Muta]iei valorilor estetice”,estetica argheziană este “antisimbolistă“,deoarece spre deosebire de simboliştii mânaţi de teribilul îndemn de “spiritualizare a materiei”,Tudor Arghezi “invers prin materializare .“
Precum Victor Hugo şi mai apoi Baudelaire ,Rimbaud şi alţi poeţi francezi în secolul trecut ,care încetăţeniseră în literatură toate cuvintele ,chiar si cele “compromise”,Tudor Arghezi obţine sinteza poetică din rezervele cele mai vulgare ale limbii române,mai cu seamă în Flori de mucigai revolu]ionând astfel limbajul liricii româneşti.
Marele scriitor fancez Charles Baudelaire spunea:”E un miraculos privilegiu al artei c\ oribilul ,artistic exprimat,devine frumuseţe şi că durerea ritmată şi cadenţată umple spiritul cu o bucurie liniştită.”
Odată Baudelaire a elogiat pe Daumier tocmai pentru capaciatea acestuia de a reprezenta josnicul,trivialul ,abjectul,cu o claritate exactă ,căci Baudelaire consideră că poetul poate să
facă să se nască din urât un farmec nou.În acest climat artistic se mişcă si poetul nostru Tudor Arghezi,pentru care subiectele de literatură nu mai tolerează pretutindeni conceptul mai vechi al frumuseţii.Arghezi inaugurează la noi “estetica urâtului” ,avându-l ca model pe “scepticul de la Sena” ,Charles Baudelaire .Poetul Florilor răului l-a impresionat prin razvrătirea împotriva cerinţelor esteticii clasice .Precursor al unei estetici a urâtului ,sincer până la brutalitate ,satanic şi amar, el găsea în contemplarea răului ,a mizeriei ,impulsuri către puritatea pierdută.
|
