Descriere: Umanismul este o mişcare social-culturală care s-a dezvoltat în perioada Renaşterii (sec XIV – XVI).
Renaşterea este perioada din istoria omenirii caracterizată printr-o dezvoltare sincronă, fără precedent a ştiinţei, artelor şi a civilizaţiei în general.
Termenul de Umanism are două sensuri:
• unul mai lung: dragoste faţă de oameni.
• altul mai restrâns: dragoste faţă de valorile antichităţii greco-romane.
Mişcarea umanistă cumulează ambele sensuri.
Umanismul a apărut in Italia (Florenţa) de unde s-a răspândit in întreaga Europa.
Caracteristici:
• încrederea în libertatea, demnitatea şi perfectabilitatea omului;
• încrederea în raţiune;
• promovarea omului universal;
• armonia dintre om si natură;
• admiraţia faţă de valorile antichităţii greco-latine;
• în centrul preocupărilor umaniştilor se află omul;
Umanismul Românesc
Pe teritoriul ţării noastre, umanismul se dezvoltă destul de târziu (sec XVII) odată cu apariţia primilor cărturari cunoscători ai culturii antichităţii, a limbilor latină, greacă şi slavonă.
Reprezentanţii umanismului românesc sunt cronicarii care susţin în operele lor idei fundamentale ale culturii româneşti:
- originea latină a poporului şi a limbii romane;
- continuitatea existenţei acestui popor pe teritoriul românesc;
- unitatea tuturor românilor din provinciile româneşti;
- rolul civilizator al tipăriturilor;
- forţa educativă a istoriei;
- credinţa în adevăr şi documente;
- dorinţa de a salva oamenii de ignoranţă
|
