Descriere: Introducere
a) Genetica moleculară, cea mai tânără şi cea mai modernă ramură a geneticii este unul dintre ele mai dinamice domenii ale cercetării ştiinţifice. Gregor Mendel, fondatorul geneticii, descoperă factorii ereditari care mai târziu vor fi numiţi gene, şi mecanismul transmiterii acestora de la o generaţie la alta. Funcţionând în interacţiune cu mediul, genotipul determină fenotipul, adică totalitatea caracterelor morfologice, fiziologice, biochimice şi comportamentale ale individului.
Acizii nucleici sau polinucleotidele, alcătuite dintr-o bază azotată, un radical fosfat şi un zahăr au rol în sinteza proteinelor proprii dar şi a altor biomolecule. Înşiruirea sau ordinea în aminoacizii din moleculele de proteine şi nucleotidele din molecula ADN-ului este dată de codul genetic. O succesiune de trei nucleotide formează un codon. Codul genetic conţine 64 de codoni, din care 61 de codoni fac sinteza proteică, iar 3 codoni opresc sinteza proteinelor.
Structura chimică a ADN şi ARN
b) Molecula ADN este formată din două catene polinucleotidice răsucite una în jurul celeilalte în spirală cu bazele azotate spre interior. Totdeauna, dacă pe o catenă într-un anumit punct este adenina, pe catena opusă în dreptul adeninei este timina. Între ele sunt două legături de hidrogen. În dreptul guaninei este citozina, între ele fiind trei legături de hidrogen. Adenina(A) cu timina(T) şi guanina(G) cu citozina(C) formează perechi, sunt complementare şi se atrag între ele.
ARN-ul, spre deosebire de ADN este o macromoleculă alcătuită de regulă dintr-o singură catenă polinucleotidică care se formează tot prin legăturile diesterice dintre radicalul fosfat şi pentoză. Moleculele ARN nu pot avea dimensiuni foarte mari deoarece, cu cât creşte numărul nucleotidelor, cu atât stabilitatea moleculei scade.
|
