Epurarea apelor reziduale

Modelul natural de purificare a apelor reziduale descoperit in mlastinile populate cu macrofite, a fost testat in laborator, unde a fost imbunatatit si modificat astfel incat sa se poata folosi la tratarea apelor poluate instatiile de purificare. Biomasa era compusa din: Typha angustifolia, Typha latifolia, Scirpus lacustris, Phragmites australis, Iris pseudacorus si Elodeea Canadensis. In primul stadiu, cu un debit de apa de 6l/h, procentajul noxelor eliminate din apa poluata a fost numai de 6-8%. In al doiela stadiu, debitul apei a fost redus, procentajul crescand la 25%NO2-NO3-,50%NH4+ si PO43- . In al treilea stadiu, procentajul de reducere a fost mai mare de 60%NH4+., 70-85%NO2-, 80-85%CN-, 73-78% fenoli. In al patrulea stadiu, contactul permanent al biomasei cu apa timp de 132 de ore a dus la urmatoarele rezultate: disparitia NO2-,PO43-,CN- si fenolilor, dar si reducerea 97%NH3 si 85%NO3-. INTRODUCERE Fenomenul autoepurării apelor poluate în bălţi naturale, populate cu macrofite, ne-a inspirat în crearea unei microstaţii în trepte de vegetaţie cu rol ecologic în ecosistemul acvatic. Prin aplicarea metodei în laborator, asupra apelor reziduale ale unei fabrici de hârtie şi cartoane, s-au obţinut date preliminare asupra ritmului şi mecanismelor de absorbţie şi metabolizare a noxelor, date publicate în anul 2002 şi folosite acum pentru bioremedierea unor ape subterane, contaminate. In cazul de faţă modelul natural a fost transpus într-un modul cu trei baterii a câte trei trepte de epurare, populate cu cinci specii de macrofite, în succesiunea rezultată din prima simulare.