Ereditatea 2

Stim cu toţii că copii semănă cu părinţii lor sau cu bunicii şi că fraţii şi surorile seamănă într-o oarecare măsură. Se pune totuşi întrebarea: cât de sigur se pot prezice trăsăturile viitorilor copii? Cercetarea detaliată a eredităţii ne oferă câteva răspunsuri la această întrebare. Cea mai bună definiţie a genelor este probabil cea în care genele sunt descrise ca fiind coduri biochimice. Genele sunt entităţi foarte mici. Oamneii de ştiinţă ştiu că ele purtate de cromozomi. Aceştia se află în centrul sau nucleul fiecărei celule umane. Toate aceste structuri împreună realizează amprenta chimică a unei persoane. Fiecare om are 46 de cromozomi, aranjaţi în 23 de perechi. Cromozomii unei perechi arată foarte asemănători dar nu sunt identici. Femeile au 23 de perechi identice în timp ce la bărbaţi există o pereche – cromozomul sexual – ca-re nu este identic. La femei există 2 cromozomi mari, în formă de X, în vreme ce la bărbaţi există unul Y, avănd forma unui cărlig. Acestă mică diferenţă în struc-tura celulară este cheia soluţionării dilemei dacă copilul care se va naşte va fi băiat sau fată. Modul în care se dispun cromozomii pentru a forma perechi, este de cea mai mare importanţă. Fiecare pereche conţine gene similare şi deci formele cele mai simple ale eredităţii se pot determina din perechile singulare de gene. Genele care se comportă astfel pot să apară în două forme diferite, una dominantă, cealaltă recesivă. De obicei, genele dominante au tendinţa de a se face evidente în construcţia fizică a unui individ, chiar dacă sunt prezente de la un singur părinte. E nevoie de o pereche de gene recesive – căte una moştenită de la fiecare părinte – pentru ca trăsătura pe care o poartă să devină evidentă în decursul vieţii. Geneticienii au identificat un număr mare de gene dominante şi recesive. De exemplu gena responsabilă pentru apariţia părului creţ este una dominantă. În termeni practici, asta nu înseamnă că poţi prezice cu siguranţă dacă copilul vă va moştenii părul buclat. Modul de comportare a genelor este unul aleator, gena dominantă responsabilă pentru apariţia părului creţ având şanse sensibil mai mari de a transfera acestă trăsătură. Principiul de funcţionare ne poate ajuta însă într-un mod negativ – să înţelegem că nu ne putem aştepta la un copil cu păr drept atunci cănd unul dintre părinţi are părul creţ iar celălalt nu. Cromozomii X şi Y determină sexul unei persoane. Cromozomul X mai conţine însă şi alte gene care nu au nimic în comun cu caracteristice sexuale ale individului. Aceste gene sunt cunoscute ca fiind gene legate de sex deoarece ele sunt moştenite de către individ, în acelaşi timp cu cromozomul sexual.