Porumbul - Planta cerealiera

Importanţa culturi Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate şi multiplelor întrebuinţări a produselor sale în alimentaţia oamenilor, în zootehnie şi în industrie. Boabele (care conţin în medie 10% proteine 7% substanţe extractive ne azotate, 4% grăsime 2%, celuloza 1%, cenuşă 13% apă), sunt folosite cu precădere ca nutreţ concentrat în alimentaţia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate în largă măsură şi în alimentaţia oamenilor sub forme variate (mămăliga, turtă, porumb fiert şi copt, floricele, fulgi etc,) precum şi ca materie primă pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului şi uleiului), de la care rămân reziduuri (tarate, turte, şroturi, borhoturi,) folosite în furajarea animalelor. Tulpinile (coceni ) şi frunzele rămase după recoltat se folosesc în hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar pănuşile sunt utilizare pentru confecţionarea la diverse împletiturii şi ambalaje. În afară de porumb cultivat pentru boabe o importanţă deosebită prezintă şi porumbul cultivat ca plantă furajeră, pentru siloz sau masă verde. porumbul pentru siloz, recoltat în faza de lapte-ceară, asigură, în comparaţie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unităţi nutritive la hectar şi la cel mai scăzut cost de producţie Importanţă deosebită a porumbului decurge şi din alte avantaje ale culturii lui, dă producţii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure decât, la alte plante fiind rezistent la secetă şi având puţine boli şi dăunători; poate fi cultivat cu bune rezultate în condiţii foarte variate de climă şi sol; lasă terenul curat de buruieni şi este o bună premergătoare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultură după plantele cu recoltare timpurie; necesită o cantitate mică de sămânţă pentru semănat; nu se scutură la recoltare etc. În ţara noastră porumbul cultivat pentru boabe deţine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafaţa cultivată şi prin producţiile obişnuite, ţara noastră se situează în rândul ţărilor mari cultivatoare de porumb ,ocupând locul întâi în Europa şi locul opt în lume. Datorită importanţei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va deţine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre În ţara noastră se cultivă, în prezent numai hibrizi de porumb obţinuţi pe bază de linii consagvinizate. În cultură se află hibrizi (notaţi pe scurt cu iniţialele HS) hibrizi dubli (HD) şi hibrizi triliniari (HT) . Lucrările pentru obţinerea hibrizilor durează mai mulţi ani. În primul rând se obţin linii consagvinizate, prin autofecundări dirijate repetate timp de cel puţin 5-7 ani. Prin încrucişare a două luni consagvinizate rezultă un hibrid simplu, iar din încrucişare a doi hibrizi simpli se obţine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezultă din încrucişarea unui hibrid simplu o linie consagvinizata. Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentată schematic în figură. Hibrizi de porumb sau generalizat în agricultura tuturor ţăranilor, pentru că prezintă mari avantaje faţă de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicată ,valorifică mai bine ingrăşemintele şi apa de irigaţie, suportă o densitatea mai mare ,sunt mai rezistenţi la secetă, la boli şi la dăunători, rezistă la cădere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o creştere uniformă, ştiuleţii se desprind uşor de pe penducul, iar pănuşile se desfac uşor de pe ştiulete.