Descriere: Nuvela ,,Alexandru Lăpuşneanu”, capodopera a lui C. Negruzzi, cuprinde un numar relativ mare de personaje, unele din acestea fiind prezentate în toată complexitatea caracterului lor.
Cel asupra caruia se opreşte cu deosebire realizându-i un portret magistral, este domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, surprins în ultimii cinci ani din a II-a sa domnie.Perosnaj principal, în jurul căruia gravitează întreaga acţinue a nuvelei, Alexandru Lăpuşneanu este un personaj real, cu atestare istorică, întruchipând în opera pe tiranul crud, sângeros, răzbunator şi viclean.Trebuie remarcat însă faptul că atitundinea sa, însuşirile sale, comportamentul sau au la bază motivaţii de ordin istoric şi pshihologic, iar defectele menţionate ce-l definesc nu exclud unele calităţi, ceea ce fac din el un personaj complex.
Din punct de vedere istoric scopul politicii sale era sporirea autorităţii domnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, iar pshihologic el îşi pierduse încrederea în boierii de care fusese trădat în prima domnie.
Deaceea privit în toată complexitatea sa, el nu este o brută însetată de sânge, ci un monarh absolut care nu tolerează apariţia boierilor.
Este lucid şi prevăzător, deaceea îl consulă pe vornicul Bogdan, care îl însoţeşte, dar îşi exprimă îndoiala în privinţa spuselor acestuia.Primeste delegaţia boierilor cu falsă bunăvoinţă, dar orgolios, dârz şi neabătut în hotărârea sa nu cedează în faţa greutăţilor, nu renunţă uşor si deaceea respinge categoric pretenţia acestora de a se înapoia ,,Dacă voi nu ma vreţi eu vă vreu”.
Inteligent, cu spirit de pătrundere, având o bogată experienţă, îşi dă seama de intenţiile necurate ale lui Moţoc, căruia i se adreasează ,,Lupu-şi schimba parul, dar năravul ba”.Fin psiholog sesizează cu uşurinţă caracterul şi psihologia celor din jurul sau.Pentru el, Veveriţă este un opoznt vechi şi deschis, iar Spancioc este patriotul tânăr şi orgolios, iar Moţoc ,,învechit în rele” deprins a se ciocoii pe la toţi domnii.
|
