Descriere: Ştiinţa juridică are drept obiect transmiterea şi aprofundarea cunoaşterii juridice. În ambele domenii este vorba de un tratament al informaţiei juridice şi nu vom rămâne surprinşi de implicaţiile profunde ale informaticii în învăţământul şi cercetarea juridică.
a) Şcolarizarea juridică poate să beneficieze de aportul deja evocat al informaticii la documentarea juridică sau la gestiune; sunt însă aplicaţii informatice specifice mult mai spectaculoase, care pot revoluţiona metodele de predare a dreptului. Din acest unghi de vedere, informatica este calul troian al ciberneticii, ea ajutând la regândirea oricărei pedagogii, în special juridică, în sensul unei individualizări a învăţământului şi al adaptării sistematice la receptor. Pe de altă parte, apare astăzi în drept, pe lângă alte discipline, predarea asistată de calculator. Aplicaţiile ei pun în funcţiune sisteme informatice uneori complexe pentru predarea teoretică, pentru activităţile de laborator “jocuri pedagogice” şi chiar pentru controlul cunoştinţelor.
Esenţa metodei constă într-un dialog între student şi maşină, care îşi adaptează “serviciul” la reacţiile sau progresele reale ale fiecăruia.
b) Cercetarea juridică
Cercetătorul jurist se iniţiază în informatică, îmbogăţind şi accelerând procesul de informare a juristului prin informatizarea documentării, a fişierelor şi statisticilor, favorizând astfel deschiderea cercetării juridice către lucrări de sinteză şi de frontieră în domeniul juridic. În plus, informatica favorizează deschiderea către alte ştiinţe a cercetării juridice, ducând la pluridisciplinaritate. Informatica aduce mai ales cercetării un mijloc nou de tratare a informaţiilor. Se predă calculatorului programat conform cerinţelor un anumit număr de informaţii (documente, informaţii demografice, sociologice, economice, juridice), apoi i se cere acestuia să le trateze pentru a furniza date noi, originale în raport cu datele iniţiale. Este vorba de rezultatul apropierilor simple, dar utile, de informaţii până atunci prea dispersate sau prea numeroase pentru a fi cu uşurinţă confruntate. Implicarea calculatorului poate să fie mult mai profundă, cerându-i nu numai rezolvarea problemelor de ordonare, sortare şi interogare a informaţiilor juridice, ci şi determinarea soluţiilor posibile pentru o problemă pusă, prin utilizarea metodelor de cercetare sau analiză operaţională juridică.
Îmbogăţirea informaţiei cercetătorului şi dezvoltarea acestor metode noi în cercetarea juridică constituie bazele construcţiei programelor de cercetare îndrăzneţe. Separarea statistică a problemelor juridice care apar puţin în faţa tribunalelor naşte o mulţime de întrebări care conduc la regulile juridice în materie, la sistemul judecătoresc sau la mediul social.
Au fost lansate diverse anchete, de exemplu asupra comportamentului criminal.
O asemenea anchetă efectuată în Franţa a necesitat introducerea a 350 de date pentru fiecare deţinut, în total fiind introduse 35 de milioane de date; doar analiza informatică permite obţinerea rezultatelor din masa de informaţii care nu îşi dezvăluie secretele decât prin combinaţii sau apropieri sistematice. O asemenea mişcare a cercetării juridice în ansamblul său ar trebui să aducă, ceea ce este esenţial, legături mai strânse ale raporturilor mai profunde şi o interacţiune mai evidentă între dreptul şi lumea oamenilor care îl guvernează.
|
