Descriere: Deschizator de drumuri in literatura romana, Costache Negruzzi s-a impus ca intemeietor al nuvelei istorice romanesti prin opera “Alexandru Lapusneanul”, inspirata din “Letopisetul Tarii Moldovei”, de Grigore Ureche.
Creatia aparuta in anul 1840 in primul numar al revistei “Dacia literara”, este reprezentativa pentru specia nuvelei, intrucat este o creatie epica, in proza, cu dimensiuni cuprinse intre cele ale schitei si ale romanului, in care se prerzinta o actiune pusa in seama unui numar mare de personaje, complex caracterizate, infatisate in mediul lor de viata, din randul corora se distinge un protagonist prezentat in evolutie.
Domnitorul Alexandru Lapusneanu devine personaj real, puternic individualizat, ocupand locul central in nuvela, in jurul lui tesandu-se firele actiunii.
Personajul principal Alexandru Lapusneanu care este si personaj eponim, este prezentat direct de autor, cu trasaturi fizice si morale, de catre alte personaje si mai putin orin autocaracterizare.
De la inceputul nuvelei aflam ca s-a intors in tara inarmat din cap pana-n picioare, Calare pe un cal turcesc. In zilele de sarbatoare era imbracat cu toata pompa domneasca: “Purta coroana Paleologilor si peste dulama poloneza de catifea stacojie avea cabanita turceasca”. Autorul precizeaza, de asemenea, ca avea un urat caracter, fiind tiranic.
Chipul domnitorului se contureaza si prin caracterizarea facuta de alte personaje. Astfel pentru doamna Ruxanda este “bunul domn” si “viterazul sot”, iar pentru mitropolitul Teofan este “crud si cumplit”.
Domnitorul insusi se prezinta astfel: “M-am aratat cumplit,rau, varsand sangele multora”.
Portretul domnitorului se completeaza mai ales prin procedeele caracterizarii indirecte, in acest sens, suggestive fiind faptele si vorbele lui Lapusneanu, ca si relatiile cu celelalte personae.
De la inceput, il caracterizeaza tenacitatea si vointa in lupta pentru recucerirea tronului. Oricare ar fi atitudinea boierilor, hotararea domnitorului este de nestramutat:”Mai degraba-si intoarce Dunarea cursul indarapt”.
|
