Descriere: Înca din epoca paleolitica exista dovezi care atesta aparitia omului pe malurile Colentinei si Dâmbovitei. În epoca neolitica se trece de la locuinta "bordei sapat sub pamânt" la cea de la suprafata, construita din lemn si lut.
Pâna la 1800 î.H.: Existenta omului se face remarcata în câteva puncte ale unor cartiere cunoscute azi ca Dudesti, Lacul Tei, Bucurestii-Noi, Giulesti-Sârbi, Mihai Voda etc.
1800 - 800 î.H.: În cartierul Tei sapaturile atesta urmele unor asezari, despre care se presupune ca ar fi din epoca bronzului.
800 -100 î.H.: Se gasesc urmele mai multor asezari geto-dacice în cartierele Herastrau, Radu Voda, Damaroaia, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda si în Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci o presupusa resedinta a lui Burebista.
Secolele III - X: Câteva locuinte dacice, chiar daco-romane descoperite la Bucurestii-Noi, Tei, Militari, precum si niste unelte, ceramica, obiecte de podoaba, monede gasite la Crângasi, Ciurel, Fundenii Doamnei, Baneasa, Straulesti, dovedesc aici existenta populatiei si dupa anul 271, adica dupa retragerea administratiei si armatelor romane din Dacia.
Secolele X - XIII: La Curtea Veche, Baneasa, Ciurel, Damaroaia, Colentina, se descopera vestigii din aceasta perioada de cristalizare a societatii feudale.
20 septembrie 1459: Vlad Tepes, domnitorul Tarii Românesti pomeneste pentru prima oara numele de Bucuresti într-un act prin care întareste proprietatea unor boieri.
14 octombrie 1465: Radu cel Frumos decide ca Bucuresti sa fie una din resedintele domnesti ale Tarii Românesti.
1558 - 1559: La Curtea Veche se construieste Biserica Domneasca. Aceasta ctitorie a domnitorului Mircea Ciobanu este cel mai vechi salas de cult din Bucuresti, pastrat în forma lui originala.
1659: În timpul domniei lui Gheorghe Ghica, Bucuresti devine capitala Tarii Românesti.
1661: Pe o portiune a ulitei Târgului de Afara (azi Calea Mosilor), se face prima încercare de pavare a strazilor cu piatra de râu.
1694: Se înfiinteaza Academia Domneasca de la Sf.Sava, fiind prima scoala superioara din Tara Româneasca.
1702: Pe mosia vaduvei Mogos, Constantin Brâncoveanu înalta Palatul Mogosoaiei, edificiu de mare valoare arhitecturala. Azi se gazduieste aici Muzeul de arta feudala brâncoveneasca.
1704: Spatarul Mihai Cantacuzino construieste Spitalul Coltea, cel mai vechi asezamânt de acest fel din Bucuresti, care dupa ce va fi avariat de incendiu si de cutremur, va fi demolat si reconstruit. (Edificiul actual se ridica dupa 1888.)
1720 - 1722: Marele logofat Iordache Cretulescu si sotia sa Safta (una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu) înalta Biserica Cretulescu.
1724: Se ridica Biserica Stavropoleos, considerata o bijuterie arhitecturii religioase.
1760 - 1782: Sunt atestate breslele mestesugaresti pentru croitori, cizmari, cavafi (pantofari si cizmari, ce fac încaltaminte de calitate inferioara), cojocari, pânzari, salvaragii (croitori de pantaloni largi, turcesti, numiti "salvari"), zabunari (croitori de "zabune", adica de haine barbatesti lungi, cu sau fara mâneci, din bumbac sau lâna, împodobite cu cusaturi), blanari, ilicari (croitori de "ilice", adica de pieptari, de obicei din postav rosu sau negru.
1765 - 1766: Iau fiinta primele manufacturi, care produc hârtie la Fundeni, postav la Pociovaliste.
1779: Se amenajeaza primele cismele publice în oras.
1798: Recesamântul înregistreaza 6.006 case si 30.030 locuitori.
1808: Se construieste Hanul lui Manuc. În 1812 aici se va semna Tratatul de la Bucuresti dintre Rusia si Turcia.
1831: La recesamânt se numara 10.000 case si 60.587 locuitori.
31 decembrie 1852: Are loc spectacolul inaugural în cladirea recent construita a Teatrului National, care poate gazdui 1.000 de spectatori.
1854: Se inaugureaza Gradina Cismigiu, despre care germanul Ferdinand Lassalle scrie ca "întrece cu mult tot ce poate arata Germania".
1857: Este primul oras în lume care introduce iluminatul cu petrol lampant. (La Viena abia în 1859 se va aplica aceasta inovatie).
|
