Descriere: A) Caractere generale
Acestia constituie sirul cel mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti. Sunt cuprinsi intre Valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna. Totusi, conform altor studii geografice, limita estica este considerata a fii Valea Dambovitei, integrand astfel Muntii Bucegi in Carpatii Orientali. Culmile formeaza masive puternice, rareori taiate de ape, cu trecatori mai putine.
Sunt alcatuiti,in majoritate, din roci tari (sisturi cristaline) si, pe alocuri, granite. Spre capete, gasim culmi formate din roci calcaroase.
Sunt cei mai inalti munti din tara noastra. Aici gasim cele mai multe varfuri care depasesc 2000 de metri. Pe crestele cele mai inalte s-au format circuri glaciare, numite si zanoage. In locul ghetarilor, topiti odata cu incalzirea climei, s-au format lacuri foarte frumoase, cu apa limpede.
B) Grupele de munti, depresiuni si trecatori
Carpatii Meridionali au fost impartiti de apele curgatoare care ii traverseaza in urmatoarele grupe de masive: Bucegi si Fagaras(intre Prahova si Olt), Parang si Retezat-Godeanu intre Olt si culoarul Timis-Cerna-Bistra.Primele doua au povarnisurile repezi spre nord, iar urmatoarele sunt abrupte spre sud.
I.GRUPA BUCEGILOR
Sunt delimitati la est de Valea Prahovei, la vest de Valea Dambovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii. S-a format in timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pana la inceputul cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, in urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. S-au inaltat in bloc, cu cca 1000 m, la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului.
Aceasta grupa contine urmatoarele unitati fizico-geografice: Muntii Bucegi (Vf.Omu, 2505 m), Muntii Leaota (Vf. Leaota, 2133 m), Muntii Piatra Craiului(Vf. Omu, 2238 m), Magura Codlei; zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran(cu Pasul Giuvala-1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi-Leaota, Culoarul Prahovei(Valea Prahovei).
Clima
Clima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6°C, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm si chiar peste, la mari altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2C, precipitatii cu valori foarte mici si varfuri extrem de puternice.
Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor, ca si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica particularitatile climatice, si implicit, reflexul lor in peisajul Masivului Bucegi. Un prim aspect este legat de etajarea climatica.
Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova, Ialomita, Dambovita si Barsa; lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul Ialomitei(Scropoasa) si Dambovitei.
Flora si fauna
La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu, alcatuit din plante oligoterme, formand pernite : ochiul gainii, clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica. Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu, sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis rupestris.
Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .
Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza, la altitudini mai mici, fagul.
Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica. Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor, a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa, Batrana .
|
