Descriere: Munţii constituie o unitate de relief mărginită de Subcarpaţi la est pe o linie ce uneşte localităţile : Tazlău, Piatra Neamţ, Crăcăoani, Stânca (Pipirig) .
Situată la nord de Piatra Neamţ, depresiunea Cracău – Bistriţa are un caracter predominant deluros. În cadrul, acesteia se remarcă culoarul văii Cracău şi o serie de golfuri depresionare la Poiana, Negreşti, Almaş şi Gîrcina, formate pe rama de contact cu culmea Stînişoarei. La sud de linia Piatra Neamţ – Girov , nota dominantă a morfologiei este cea depresionară, dată de extinderea teraselor la confluenţa Bistriţei cu Cracăul.
Masivul Ceahlău
Cel mai impunător de pe cuprinsul judeţului şi datorită poziţiei sale dominante, din întregul lanţ al Carpaţilor Orientali. El formează o unitate geografică bine reliefată, despărţită de lanţurile muntoase înconjurătoare prin văile Bistricioarei, Bistriţei, Bicazului şi Capra-Bistra . În zona lui centrală se individualizează un platou înalt, lung de aproape 6 km şi lat de cca 1 km, întrerupt de înălţimi izolate şi încheiat cu o centură de abrupturi neuniforme. În jurul acestuia se desfăşoară o masă muntoasă mai scundă, cu înălţimi între 1000-1200m, puternic fragmentată, cunoscuta sub numele de Munceii Ceahlăului .
1.2) Reţeaua hidrografică
Este alohtonă în proporţie de 90%, râurile care îşi au izvoarele pe acest teritoriu deţin o pondere mică în volumul general al scurgerii, în raport cu debitul principalelor râuri (Siretul, Moldova, Bistriţa)
Precipitaţiile relativ bogate şi morfologia reliefului au facilitat dezvoltarea unei reţele hidrografice cu o densitate medie de circa 0,34 km/kmp , superioară mediei pe ţară care este de 0,27 km/kmp ,lungimea totală a râurilor ce traversează teritoriul judeţului fiind de peste 2000 km.
Resursele de apă de care dispune judeţul constituie unul dintre elementele care favorizează dezvoltarea economico-socială a acestor meleaguri . Potenţialul hidroenergetic al râului Bistriţa, care a atras atenţia ilustrului inginer Dimitrie Leonida la începutul acestui secol , a fost valorificat în anii socialismului . Devierea a 30 mil. mc din debitul râului Bicaz în lacul Izvorul Muntelui va mări simţitor capacitatea de producţie a sistemului hidroenergetic de pe Bistriţa.
Suprafaţa bazinului hidrografic Cuiejdi este de 100,0 km2 , are lungimea de 26,0 km şi se află în localitatea Piatra Neamţ.
|
