Omul pe luna

În luna mai a anului 1961, Jobn F. Kennedy, preşedintele SUA, şi-a angajat ţara să facă posibilă aterizarea unui om pe Lună înainte de sfârşitul deceniului. Acest plan ambiţios a fost într-adevăr realizat în data de 20 iulie 1969. În momentul în care preşedintele Kennedy a stabilit acest ţel, el părea imposibil de atins. Era spaţială se afla încă la început – Iuri Gagarin din URSS efectuase primul zbor în spaţiu cu doar o lună în urmă, iar agenţia spaţială a Statelor Unite, NASA (Naţional Aeronautics and Spase Administration, Organizaţia Guvernamentală pentru Cercetări Spaţiale), trimisese recent în spaţiu un american, pe astronautul Alan Shepard. Dar a fi primul pe Lună era o chestiune de mândrie naţională. Uniunea Sovietică întrecuse America cu prima lansare a unui satelit şi primul om în spaţiu şi, în perioada cea mai sumbră a Războiului Rece, Kennedy voia să cucerească Luna pentru America. Decizia sa a declanşat o dezvoltare masivă a programului spaţial al SUA. De fapt, multe invenţii tehnologice s-au născut în urma cercetărilor ţi dezvoltărilor din perioada „Ppoiectului Apollo”. Multe dintre acestea au contribuit la modelarea lumii moderne. Fireşte, Luna a fost o ţintă evidentă pentru sonde spaţiale fără echipaj încă de la începutul erei spaţiale, cînd Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 1 în octombrie 1957. prima navă spaţială care a ajuns cu adevărat pe Lună a fost nava Luna 2 a URSS, care a trimis la sol primele fotografii înainte de a se strivi de suprafaţa Lunii în 1959. în acelaşi an, Luna 3 a zburat prin spatele Lunii şi a trimis la sol primele fotografii ale feţei învizibile a acestui corp ceresc. URSS conducea evident în cursa spaţială, dar, odată cu impulsul dat de Kennedy, SUA a reuşit curînd să o ajungă din urmă. În anul 1962, Ranger IV a devenit prima sondă americană care a atins Luna, dar oamenii de ştiinţă au fost dezamăgiţi de faptul că ea nu a trimis la sol imaginile televizate aşteptate. Totuşi, în anii 1964-65, sondele americane Ranger VII, VIII şi IX au furnizat oamenilor de ştiinţă peste 17.000 de imagini, inclusiv primele prim-planuri ale suprafeţei selenare.Apoi, în anul 1966 , URSS a avut unnou succes notabil cînd Luna 9 a devenit prima sondă care a făcut o aterizare neproblematică pe Lună. O aterizare pe Lună era un ţel politic la fel de important şi pentru Uniunea Sovietică şi, în timp ce America îşi dezvolta programul spaţial ţn public, URSS lucra la fel de harnică în secret.