Descriere: Rezervatiile peisajistice (landsafturile naturale)
Rezervatiile peisajistic- reprezinta niste compexe naturale de mare valoare stiintifica, ecologica, recreativa, estetica, instructiva, si educationala.
Ele sunt destinate mentinerii particularitatilor naturale ale acestor complexe si unei activitati economice reglementate, au o deosibita si pot servi drept laboratoare in natura drept pentru savanti.
In prezent in Republica Moldova sunt luate sub protectie 41 de peisaje cu o suprafata de 34200 ha.
,, La castel ”
Aceasta rezervatie peisajistica ocupa sectorul vaii riului Racovat pe o lungime de 5 km intre satele Horodinesti si Brinzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stincele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca pesterile si pilniile crastice. Sub actiunea agregarii, eroziunii, a proceselor eoliene si a celor carstice, pe alocuri in sinci au luat nastere forme mitice de relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stinci izvorasc multe izvoare cu apa rece potabila. Acolo unde riul Racovat intretaie sirul de toltre, el formeaza difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos creaza impresia unui peisaj montan. Malurile stincoase ale vaii Racovat sunt acoperite pe alocuri de cringuri, grupr de arbori, stejar comun, cires salbatic, par paduret; din arbusti aici cresc verigarul, porumbarul, paducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasa, strigoae, crinces, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, strasnicul.
,, Suta de movile ”
Suta de movile este situata pe terasele vaii bazinului cursului de mijloc al riului Prut, linga satele Avrameni si Cubani. Despre Suta de movile pentru prima data se pomeneste in 1715 in lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetarile savantilor au aratat ca aceste movile s-au format in urma unor mari alunecari de teren. Peisajul Suta de movile se intinde pe o lungime de 7,5 km si are o latime de 2 km. Aici se intilnesc multe izvoare care formeaza – In depresiunile dintre movile – baltoace, balti, mlastini, in carese deyvolta o fauna deosebita unde se intilnesc: rogozul, coada calului, pipirigul, rodul pamântului, limba sarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurator. Pe movilele mai inalte si mai drenete cresc stjarul comun, artarul, teiul, frasinul, ciresul salbatic, din arbusti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane, hameiul.
|
