Salvati Padurea Tropicala

Padurile acopera numai circa 5% din suprafata Australiei, fata de 10% cat erau la sosirea primilor europeni in 1788. Ele se afla pe coastele continentului, unde precipitatiile anuale depasasc 800 mm. Padurile tropicale cresc in regiunile in care cantitatea de ploaie depaseste 1300 mm/an. Ele se caracterizeaza prin prezenta copacilor inalti, ale caror coroane se juxtapun alcatuind un fel de baldachin care nu permite patrunderea razelor solare si mentine umiditatea. CUVANT DE ORDINE: DEFRISARE Inainte de colonizare, Australia avea, probabil, opt milioane de hectare de paduri tropicale, din care, astazi, au ramas doar doua milioane de hectare. Fata de 75% cat s-a pierdut din padurile tropicale, celelalte tipuri de paduri s-au imputinat cu 90%. Cu cinci milioane de ani in urma, cea mai mare parte a Australiei era acoperita de paduri tropicale, care in prezent, nu reprezinta decat 0,3% din suprafata continentului. Anual, 110.000 de hectare de paduri sunt defrisate. Pe de alta parte, in Australia exista un million de hectare de plantatii noi pentru productia de cherestea, urmand ca in 2020, acestea sa ajunga la trei milioane de hectare. In Tasmania, la vreo 100 km nord-vest de capitala statului, Hobart, defrisarea efectuata in Styx Valley a devenit o problema nationala. Padurea de este cea mai grandioasa din Australia, cu copacii cei mai mari si mai batrani, Ea este populata cu giganticii Mountain Ash (Eucalyptus regnans), care au faima de a fi cea mai inalta specie de arbori din lume, ajungand pana la 114 m. In Styx Valley, majoritatea eucaliptilor – cei mai batrani avand peste 400 de ani – devin putrzi si gaunosi, nefolositori pentru industria lemnului. Dar ei sunt taiati pentru a se face loc unor specii mai profitabile, care au o crestere mai rapida. De aceea, Forestry Tasmania doboara copacii mai scunzi de 85 m, ceea ce a starnit protestele ecologistilor, care vor ca o arie de 15.000 ha sa fie declarata parc national. ’’VERZII’’ NU DORM In vreme ce seful Partidului Verzilor, Bob Brown, afirma ca, anual, patrimoniul forestier este saracit cu 150.000 de busteni, directorul de la Forestry Tasmania, Kim Creak, se justifica spunand ca intr-un an se taie numai 0,6% din padurile batrane, care sunt substituite cu puieti nou-plantati. ’’Baldachinul’’ alcatuit de coroanele copacilor inalti impiedica cresterea puietilor, iar operatia de defrisare, alaturi de replantarile si de focurile regeneratoare, contribuie la improspatarea padurii tropicale.