Descriere: SUBCARPAŢII
Caractere generale şi subdiviziuni. Subcarpaţii formează o fâşie mai joasă la marginea munţilor, prezentând caracterele unor munţi mai mici şi mai tineri ,cum s-a spus ,,un nou val carpatic’’, adăugat munţilor prin cutări recente care s-au produs la sfârşitul neogenului şi începutul neogenului şi începutul cuaternarului. Sunt alcătuiţi din roci în genere mai slabe decât cele din munte (gresii, marne, argile etc.), dar cu stratele cutate destul de puternic, înălţate pe alocuri până la verticală. Sunt în general mai scunzi decât munţii (rareori trecând de 1000 m), dar le imită formele de relief, zvelte, cu pante accentuate. În variaţia reliefului se deosebesc : înălţimi mai semeţe, izolate, pe care poporul le numeşte mă-guri, culmi prelungi ca nişte munţişori, numite muscele, precum şi por-ţiuni mai joase, depresiuni. Altitudinea redusă şi relieful mai scund din cuprinsul depresiunilor, creează Subcarpaţilor aspecte de înrudire cu zo-
nele deluroase, pe când înălţimile ce separă depresiunile, amintesc de munţi. Iată pentru ce Subcarpaţii sunt consideraţi că fac tranziţia dintre munţi şi dealuri.
Multe dintre depresiunile subcarpatice fiind în vremurile geologice golfuri ale mărilor care se întindeau în exterior, cuprind sare, petrol, lig-
nit etc., adică depuneri ,,de lagună’’. Din codrii de fag şi de stajar, care
acopereau în trecut Subcarpaţii, au mai rămas doar pădurile izolate, de-
oarece populaţia s-a întins din depărtate timpuri cu ogoarele şi cu livezile de pomi fructiferi, ori numai cu fâneţele, pe locul pădurii.
Forme tipice prezintă Subcarpaţii numai în partea de est şi sud a ar-
cului carpatic. În partea apuseană nu există o zonă subcarpatică, Câmpia de Vest pătrunzând printre munţi sub forma depresiunilor-golfuri. Falie-
rea acestei margini a munţilor şi căderea în trepte a fundamentului mon-
tan sub nivelul Câmpiei de Vest, s-a opus individualizării unor noi cutări,
care de fapt caracterizează Subcarpaţii. În interiorul arcului carpatic, tre-
cerea de la munţi la Podişul Transilvaniei se face printr-un şir de depresi-
uni şi înălţimi asemănătoare în unele privinţe cu Subcarpaţii, dar în cea mai mare parte prin simple depresiuni de contact între munţi şi dealuri. Aceste depresiuni vor fi tratate în legătură cu Podişul Transilvaniei.
|
